Specialitate, substantiv feminin Sinonime:
ramură, domeniu, branșă, disciplină; profesie, calificare.
Branșa, verb Sinonime:
a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni. Branșă, substantiv feminin Sinonime:
meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.
Meserie, substantiv feminin Sinonime:
îndeletnicire, profesiune, ocupaţie, specialitate.
Meşteşug, substantiv neutru Sinonime:
meserie, îndeletnicire, ocupaţie, profesiune, specialitate; pricepere, îndemânare, abilitate, dibăcie, iscusinţă, ingeniozitate; artă, măiestrie; mijloc, procedeu, metodă; viclenie, vicleşug, înşelătorie, tertip, şiretlic.
Meşteşugărie, substantiv feminin Sinonime:
meşteşug, meserie, ocupaţie, îndeletnicire, specialitate.
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, calitate, caracter (particular), caracteristică, circumstanță particulară, detaliu, individualitate, însușire, notă distinctivă, originalitate, particularism, proprietate, semn, singularitate, specialitate, specific, specificitate, tipicitate, trăsătură caracteristică, (figurat) amprentă, (figurat) marcă, (figurat) pecete, (figurat) sigiliu, (figurat) timbru, (regional) însușietate.
Domeniu, substantiv
Sinonime:
moşie, exploatație, fermă, fief, moștenire, patrimoniu, proprietate, (la plural) bunuri; branşă, sector, (figurat) teren; arie, compartiment, competență, sferă, cadru, cerc, câmp, materie, raion, specialitate, tărâm, zonă; resort, serviciu; mulţime, interval de valori.
Funcționărime, substantiv
Sinonime:
administrație; personal tehnic, economic, de specialitate şi administrativ (TESA).
Ramură, substantiv
Sinonime:
brahiblast, cracă, creangă, lemn, ram, rămurea, rămurică, (învechit și regional) stâlp, (regional) ratină, (regional) rază, (Transilvania) cloambă, (Transilvania, Bucovina și Oltenia) crac; branșă, disciplină, diviziune, domeniu, parte, rămureală, sector, specialitate, subdiviziune, subramură; ramificare, ramificație. Rămura, verb
Sinonime:
a se rămuri.
Ultraspecial, adjectiv
Sinonime:
de strictă specialitate.
Rămureală, substantiv
Sinonime:
branșă, domeniu, ram, ramură, sector, specialitate.
