Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Sminti
Sminti, verb
Sinonime: a-şi pierde minţile, a înnebuni; a înşela, a păcăli; a greşi; a clinti, a deplasa; a strica, a vătăma; (popular) a răstălmăci, a altera.  
Smintire
Smintire, substantiv
Sinonime: căpială, nebuneală, nebunie, sălteală, smintă, sminteală.  
Smintit
Smintit, adjectiv
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, defect, defectat, defectuos, deranjat, dereglat, descreierat, eronat, fals, greșit, incorect, inexact, neadevărat, nebun, nebunesc, nechibzuit, necorespunzător, pălăvatic, silhui, stricat, trăsnit, tui, țăcănit, țicnit, zălud, zănatic, zăpăcit, zărghit, zurliu, (familiar) sanchiu, (familiar; figurat) smucit, (învechit și regional) prilestit, (învechit) turluliu, (Moldova) tuieș, (popular) deșucheat, (rar) dezmetic, (regional) șucheat.

Smintit, substantiv
Sinonime: nebun; (Transilvania) terci.  

Aiurit (aiurită)
Aiurit (aiurită), adjectiv
Sinonime: uluit, zăpăcit, într-o ureche, ţicnit, smintit, trăsnit.  
Aliena
Aliena, verb
Sinonime: a înstrăina; a transfera, a preda; (figurat) a se sminti, a înnebuni, a se ţicni, a se prosti.  
Apucat (apucată)
Apucat (apucată), adjectiv
Sinonime: năbădăios, nebun, smintit, turbat, furios, descreierat, dement.  
Bolând (bolândă)
Bolând (bolândă), adjectiv (regional)
Sinonime: prost, nebun, nerod, nărod, smintit, într-o ureche, tâmpit.  
Corupe
Corupe, verb
Sinonime: a (se) degrada, a decădea, a (se) deprava, a (se) desfrâna, a (se) destrăbăla, a (se) perverti, a (se) strica, a (se) vicia, (rar) a (se) dezmăţa, (învechit) a (se) sminti; a seduce; a (se) deforma, a (se) strica.  
Defect
Defect, substantiv neutru
Sinonime: lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune.

Defect, adjectiv
Sinonime: defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.  
Dement (dementă)
Dement (dementă), adjectiv
Sinonime: nebun, alienat, ţicnit, într-o ureche, smintit.  
Denatura
Denatura, verb
Sinonime: a deforma, a falsifica, a schimba, a caricaturiza, a răstălmăci, a modifica, a strica, a contraface, a altera, a stâlci, a escamota, a măslui, a mistifica, (figurat) a silui, (învechit, figurat) a sminti, a strâmba.  
Deplasa
Deplasa, verb
Sinonime: a disloca, a luxa; a se duce, a pleca, a merge, a se da, a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) mişca, a (se) muta, a (se) urni, (învechit şi popular) a (se) sminti, (învechit şi regional) a (se) clăti, (Moldova şi Transilvania) a (se) vâşca, a plimba, a circula, a trece, a împinge, a mâna, a aluneca, a acţiona, a schimba.  
Deraia
Deraia, verb
Sinonime: a ieşi din drum; (figurat) a înnebuni, a se sminti, a divaga, a bate câmpii, a devia.  
Deranja
Deranja, verb
Sinonime: a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.  
Descreierat (descreierată)
Descreierat (descreierată), adjectiv
Sinonime: nebun, smintit, zălud, într-o ureche, deliu, nesăbuit.  
Deşucheat (deşucheată)
Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime: nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.  
Detracat (detracată)
Detracat (detracată), adjectiv
Sinonime: smintit, stricat, ţicnit, dezechilibrat, defect, defectat, deranjat, dereglat, tulburat, zdruncinat.  
Exaltat (exaltată)
Exaltat (exaltată), adjectiv
Sinonime: entuziasmat, înflăcărat, aprins, însufleţit, ieşit din minţi, nebun, smintit, zăpăcit, ţicnit, surescitat.  
Hăbăuc (hăbăucă)
Hăbăuc (hăbăucă), adjectiv
Sinonime: aiurit, amețit, bleg, bramburit, buimac, buimăcit, candriu, clătit, inabil, împrăştiat, nătăfleț, nătărău, nătâng, nătântoc, năuc, năucit, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, redus, smintit, stupid, sucit, tâmpit, tont, tontălău, ţicnit, zănatic, zăpăcit, (regional) nebun.  
Iresponsabil (iresponsabilă)
Iresponsabil (iresponsabilă), adjectiv
Sinonime: inconştient, alienat, ţicnit, nebun, smintit.  
Lepşit (lepșită)
Lepşit (lepșită), adjectiv (regional)
Sinonime: turtit, pleoştit; (figurat) prăpădit, scrântit, smintit, plin.  
Luxa
Luxa, verb
Sinonime: a (se) deplasa, a (se) dezarticula, a (se) disloca, a (se) scrânti, a (se) suci, (rar) a (se) răsuci, (învechit şi regional) a (se) sminti, (regional) a (se) strica, (prin Transilvania) a (se) muruli, (Transilvania) a (se) pica, (prin Transilvania şi Bucovina) a (se) preti, (prin vestul Munteniei) a (se) proclinti.  
Nebun (nebună)
Nebun (nebună), adjectiv
Sinonime: alienat, dement, smintit, zălud, ţicnit, zăpăcit, bezmetic, capiu; nesocotit, nechibzuit, imprudent, neprevăzător, necugetat; neastâmpărat, zvăpăiat, zburdalnic, zglobiu, nebunatic; turbat, furios, aprins, apucat, violent, fără control.  
Nebunesc (nebunească)
Nebunesc (nebunească), adjectiv
Sinonime: dement, demenţial, imprudent, nebun, nechibzuit, necugetat, necumpănit, neprecugetat, neprevăzător, nesăbuit, nesocotit, prostesc, smintit, (rar) nejudecat, (regional) nechitit.  
Nebunie
Nebunie, substantiv feminin
Sinonime: aberaţie, abjecţie, absurditate, alienare, alienaţie, boală mintală, boroboaţă, căpială, demenţă, fărădelege, imprudenţă, infamie, josnicie, mârşăvie, mişelie, năzbâtie, năzdrăvănie, neastâmpăr, nechibzuinţă, nelegiuire, nemernicie, nesăbuinţă, nesocotinţă, netrebnicie, poznă, prostie, sminteală, smintire, ticăloşie, ţicneală, uşurinţă, zăluzie, zărgheală, zărghenie, zburdălnicie, (figurat) rătăcire, (învechit şi regional) smintă, (Moldova) zăluzeală, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș şi Banat) bolânzie; (locuţiune) (la nebunie) foarte mult, enorm.  
Paranoic (paranoică)
Paranoic (paranoică), adjectiv
Sinonime: dement, alienat, nebun, smintit, țicnit.  
Rabiat (rabiată)
Rabiat (rabiată), adjectiv
Sinonime: apucat, furibund, furios, nebun, sărit, smintit, turbat.  
Sanchiu (sanchie)
Sanchiu (sanchie), adjectiv (popular)
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, bizar, ciudat, curios, descreierat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, indolent, inexplicabil, insociabil, insolit, încăpăţânat, îndărătnic, leneș, mocnit, morocănos, mut, năstrușnic, nebun, necomunicativ, neobișnuit, neprietenos, nesociabil, original, paradoxal, posac, posomorât, puturos, recalcitrant, refractar, singular, smintit, straniu, taciturn, tăcut, trândav, trântor, țicnit, urâcios, ursuz, zănatic, zăpăcit, zurliu, (popular) hursuz.  
Sărit (sărită)
Sărit (sărită), adjectiv
Sinonime: (figurat) smintit, ţicnit, smucit, zărghit, nebun, aiurit, zăpăcit, într-o ureche; omis, uitat, trecut cu vederea.  
Scelerat (scelerată)
Scelerat (scelerată), adjectiv
Sinonime: mârşav, nelegiuit, ticălos, mizerabil, criminal, smintit, josnic.  
Stropşit (stropşită)
Stropşit (stropşită), adjectiv
Sinonime: zdrobit, sfărâmat, strivit, stricat, deformat; (figurat) zăpăcit, smintit, năbădăios, îndrăcit; pocit, desfigurat, schimonosit.  
Şui (şuie)
Şui (şuie), adjectiv
Sinonime: subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.  
Ţăcăni
Ţăcăni, verb
Sinonime: a pocni, a ţăcăi, a bate, a lovi; a se sminti, a se ţicni, a se prosti.  
Ţicni
Ţicni, verb
Sinonime: a se sminti, a se zăpăci, a înnebuni, a-şi pierde mintea, a se ţăcăni, a se prosti.  
Ţicnit (țicnită)
Ţicnit (țicnită), adjectiv
Sinonime: smintit, zăpăcit, trăsnit, nebun.  
Zălud (zăludă)
Zălud (zăludă), adjectiv
Sinonime: smintit, zărghit, ţicnit, nebun, zăpăcit, înnebunit, tulburat, năucit; naiv, nepriceput, neserios, uşuratic; prost, tembel, tâmpit.  
Zănatic (zănatică)
Zănatic (zănatică), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, smintit, bezmetic, aiurit, zărghit.  
Zurliu (zurlie)
Zurliu (zurlie), adjectiv
Sinonime: zvăpăiat, nebunatic, smintit, aiurit, într-o ureche, într-o doagă, zărghit.  
Smintă (sminte)
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime: (regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.  
Smint (smintă)
Smint (smintă), substantiv masculin și substantiv feminin
Sinonime: (regional) nebun, smintit, zăpăcit.  
Căpială
Căpială, substantiv
Sinonime: cenuroză; alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală.  
Căpiat
Căpiat, adjectiv și substantiv
Sinonime: alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.  
Deşucheat
Deşucheat, substantiv
Sinonime: alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, obscen, smintit, ţicnit.  
Dezaxa
Dezaxa, verb
Sinonime: a se dezechilibra, a se scrânti, a se sminti, a se tulbura, a se zdruncina.  
Dezmetic
Dezmetic, adjectiv
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.  
Nebuneală
Nebuneală, substantiv
Sinonime: alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, toană, trăzneală, turbare, ţicneală; (botanică) ciumăfaie, laur, măselariță, sălbăţie.  
Greşit (greşită)
Greşit (greşită), adjectiv
Sinonime: culpabil, defectuos, eronat, fals, incorect, inexact, neadevărat, necorect, prost, rău, vinovat, (figurat) stricat, (învechit şi regional) smintit.  
Sălteală
Sălteală, substantiv
Sinonime: alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală.  
Turluliu
Turluliu, adjectiv
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.  
Pălăurat
Pălăurat, adjectiv și substantiv
Sinonime: alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.  
Tehui
Tehui, adjectiv
Sinonime: (regional) ameţit, buimac, buimăcit, lunatic, năuc, năucit, nebun, smintit, tâmpit, zăpăcit; (variante) căhui, chiahui, năhui, tăhui, terhui.

Tehui, verb
Sinonime: (popular) a (se) ameţi, a (se) buimăci, a (se) năuci, a (se) prosti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a deveni tehui, a nu ști de sine, a se pierde.  
Rătutit
Rătutit, adjectiv
Sinonime: (regional) amețit, băut, beat, cherchelit, fâstâcit, intimidat, îmbătat, încurcat, smintit, turmentat, zăpăcit.  
Prilestit
Prilestit, adjectiv
Sinonime: ademenit, aiurea, aiurit, amăgit, bezmetic, chircit, degenerat, descreierat, închircit, înșelat, momit, nebun, nedezvoltat, păcălit, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, prostit, sedus, sfrijit, smintit, trișat, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie