Slăbănog (slăbănoagă), adjectiv Sinonime:
uscăţiv, slab, debil, vlăguit; (învechit) infirm, olog, schilod.
Slăbănogeală, substantiv
Sinonime:
debilitate, paralizie, slăbiciune, șubrezenie, (învechit) slăbănogie.
Slăbănogie, substantiv
Sinonime:
debilitate, paralizie, slăbănogeală, slăbiciune, șubrezenie.
Becisnic (becisnică), adjectiv Sinonime:
bicisnic, debil, slăbănog, neputincios, pirpiriu; nepriceput, incapabil, prost; nemernic, ticălos, netrebnic, necinstit, păcătos, prăpădit.
Debil (debilă), adjectiv
Sinonime:
plăpând, firav, slab, maladiv, bolnăvicios, delicat, fragil, gingaş, pirpiriu, prizărit, sfrijit, slăbănog, slăbuţ, şubred, (popular) piţigăiat, (învechit şi regional) mârşav, ticălos, (regional) gubav, morânglav, (Muntenia şi Transilvania) sighinaş, (Muntenia şi Oltenia) şiştav.
Impotent (impotentă), adjectiv
Sinonime:
emasculat, estropiat, fără putere, inapt, incapabil, infirm, invalid, lipsit de vigoare, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (argotic) iască, (familiar) șontorog, (popular) becisnic, (popular) legat, (variantă) imputent. Impotent, substantiv
Sinonime:
eunuc, infirm, invalid, (argotic) batal, (argotic) bleg, (popular) becisnic, (regional) pârjac.
Incapabil (incapabilă), adjectiv
Sinonime:
ignar, ignorant, inabil, inapt, incompetent, ineficace, ineficient, neabil, neapt, necapabil, nechemat, necompetent, neisprăvit, nepregătit, nepriceput, neputincios, neștiutor, nevrednic, nul, prăpădit, prost, redus, slăbănog, (familiar) ageamiu, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) ticălos, (învechit) mișel, (învechit) neputernic, (învechit) neputinte, (învechit) secat, (popular) becisnic, (popular) nemernic, (popular) nevoiaș, (popular) nevolnic, (prin Muntenia și Oltenia) sfoiegit, (rar) impotent.
Infirm (infirmă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
amputat, beteag, bolnav, ciung, diform, estropiat, handicapat, impotent, invalid, mutilat, neîntreg, neputincios, nevolnic, rupturit, schilav, schilod, sec, secat, slăbănog, şont, şonţit, (familiar) şontorog, (învechit şi regional) calic, (învechit) mişel, (regional) schilăvos, (Transilvania, Moldova şi Bucovina) chilav.
Molatic (molatică), adjectiv Sinonime:
moale, lin, domol, slăbănog, molâu, leneş, greoi.
Molâu (molâie), adjectiv Sinonime:
slăbănog, apatic; încet, moale, molatic; searbăd, fad, plicticos.
Paralizie, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) anchiloză, anestezie, catalepsie, hemiplegie, imobilizare, insensibilitate, paraplegie, pareză, parezie, scleroză, (învechit și regional) slăbănogeală, slăbănogie, (învechit) paralizație, slăbănogire, (paralizie infantilă) poliomielită, (popular) dambla, poceală, (Transilvania) gută; (figurat) blocaj, frigiditate, imobilitate, inhibiție.
Pițigăiat (pițigăiată), adjectiv
Sinonime:
ascuţit, debil, delicat, firav, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuț, strident, subţire, șubred, (rar) piuitor, (regional) înțiglat.
Schelet, substantiv neutru Sinonime:
osatură; (figurat) om uscat, slăbănog, fără vlagă, prăpădit; (figurat) schemă, plan, schiţă.
Şontorog (șontoroagă), adjectiv Sinonime:
şchiop, olog, infirm; bătrân, slăbănog, rablagit, fără vlagă.
Uscățiv (uscățivă), adjectiv
Sinonime:
cocârlos, costeliv, descărnat, firav, jigărit, macru, osos, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sărăcăcios, sfrijit, slab, slăbănog, slăbit, tras, uscat, (figurat) lemnos, (figurat) supt, (învechit și regional) mârșav, (învechit și regional) rău, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) secățiu, (învechit și regional) secățiv, (învechit și regional) slăbicios, (învechit) mișel, (Moldova și Transilvania) pogârjit, (popular) pierit, (rar) slăbănogit, (rar) uscăcios, (regional) calicuț, (regional) coțac, (regional) hition, (regional) mârcav, (regional) mârceav, (regional) mârced, (regional) ogârjit, (regional) pârțigăit, (regional) râceat, (regional) sfârcior, (regional) sfârciov, (regional) șugăros, (regional) țingar, (regional) uscățiu, (regional) zâmbrit, (regional) zgurav.
Cârcel, substantiv
Sinonime:
(regional, la plural) acăţele, cir; (botanică) slăbănog; căpuşă, cercel; buclă, cârlionț, zuluf.
Debilita, verb
Sinonime:
a (se) anemia, a (se) slăbănogi, a slăbi, a (se) şubrezi, (regional) a (se) ticăloşi, (prin Muntenia) a (se) şiştăvi.
Debilitate, substantiv
Sinonime:
adinamie, astenie, extenuare, slăbănogeală, slăbiciune, şubrezenie, (învechit) slăbănogie; alienație, arierație.
Iadeş, substantiv
Sinonime:
(anatomie) (Oltenia) cobie; slăbănog; rămășag.
Gubav, adjectiv
Sinonime:
bolnăvicios, bubos, debil, delicat, firav, fragil, gălbejit, gingaş, lepros, lipsit de putere, pirpiriu, plăpând, plin de bube, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuţ, smerit, şubred, umil.
Hârghe (hârghie), substantiv (regional, învechit)
Sinonime:
om nesuferit, om rău, potaie, slăbănog.
Morânglav, adjectiv
Sinonime:
debil, delicat, firav, fragil, gingaş, pirpiriu, plăpând, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuţ, şubred.
Piţiguş, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) piţigoi, cinteză; om slab (subțire), slăbănog; (figurat) aiureală, capriciu, toană, țicneală.
Secăţiv, adjectiv
Sinonime:
arid, costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sec, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv.
Secățiu, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
arid, costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sec, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv, (regional) secău, (variantă) săcățiu, (variantă) secăciu.
Sighinaş, adjectiv
Sinonime:
debil, delicat, firav, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuț, șubred.
Ogârjit, adjectiv
Sinonime:
(regional) costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv.
Neputernic, adjectiv
Sinonime:
calic, firav, fragil, incapabil, necapabil, necăjit, neputincios, nerezistent, nesolid, nevoiaș, prăpădit, sărac, sărman, slab, slăbănog.
Necapabil, adjectiv
Sinonime:
ignorant, impotent, incapabil, incompetent, nechemat, necompetent, neisprăvit, nemernic, nepregătit, nepriceput, neputernic, neputincios, neștiutor, nevoiaș, prăpădit, prost, slăbănog, ticălos, (familiar) ageamiu, (învechit și regional) sec, (învechit) mișel, (învechit) neputinte, (învechit) secat, (popular) becisnic, (popular) nevolnic, (prin Muntenia și Oltenia) sfoiegit.
Nimuric, substantiv (regional)
Sinonime:
cerșetor, infirm, liliputan, pipernicit, pitic, sărac, schilod, slăbănog, stârpitură, (variantă) nimurig.
Vition, adjectiv (regional)
Sinonime:
descărnat, neputincios, plăpând, slab, slăbănog, (variantă) gitioan, (variantă) hition.
Șubrezenie, substantiv
Sinonime:
debilitate, nesiguranță, netemeinicie, precaritate, slăbănogeală, slăbiciune, șubrezeală, (învechit) slăbănogie, (livresc) caducitate.
Mercurială, substantiv (învechit)
Sinonime:
(botanică) brei, buruiană cânească, buruiană-câinească, slăbănog, trepădătoare; (învechit) mustrare, ocară, remonstrare.
Slobonov, substantiv (învechit)
Sinonime:
(botanică) brei, slăbănog, (învechit) mercurială, (învechit) slobonog.
Balsamină, substantiv
Sinonime:
(botanică) (învechit și regional) copăcel, (învechit și regional) nacâl, (învechit și regional) piersicel, (învechit și regional) slăbănog, (învechit) noli me tangere, (regional) canale.
Ploponog, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) slăbănog.
Iarbă-roşie, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) dentiță, dintele-dracului, răculeț, slăbănog, trestie-de-câmp.
Mârcav, adjectiv (regional)
Sinonime:
epuizat, moale, ofilit, slab, slăbănog, slăbit, stors de puteri, tras, uscățiv.
Uscăcios, adjectiv
Sinonime:
arid, costeliv, fără umezeală, jigărit, lipsit de umezeală, lipsit de vegetație, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sărăcăcios, secetos, sfrijit, slab, slăbănog, sterp, uscat, uscățiv.
Săcățiv, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
arid, costeliv, jigărit, macru, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sec, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv, (învechit) secățiv.
Fârlifus, substantiv (regional)
Sinonime:
lăudăros, mofturos, slăbănog.
