Siguranţă, substantiv feminin
Sinonime: apărare, adăpost, securitate; certitudine, încredinţare, convingere; fermitate, precizie.  

---

Certitudine, substantiv feminin
Sinonime: siguranţă, convingere, credinţă.  Credinţă, substantiv feminin
Sinonime: convingere, certitudine, siguranţă; fidelitate, statornicie, sinceritate, devotament; speranţă, încredere, nădejde; religie, cult, confesiune, doctrină, dogmă, superstiție, teză, tradiție; credo, crez, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livresc) devoţiune, (învechit) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, râvnă, râvnire, smerire, părere; asigurare, chezăşie, concesiune, credit, datorie, garanţie, logodnă.  Evidenţă, substantiv feminin
Sinonime: autenticitate, axiomă, banalitate, certitudine, claritate, exactitudine, fapt, lapalisadă, limpezime, netitate, premisă, principiu, probă, realitate, siguranţă, tautologie, truism, veritate; inventar, înregistrare, oglindire.  Fereală, substantiv feminin
Sinonime: evitare, ocolire, înconjur; pază, precauţie, prudenţă, băgare de seamă, circumspecţie; (figurat) grijă, teamă, rezervă; adăpost, refugiu, loc sigur, siguranţă, ascunziş, loc retras.  Fermitate, substantiv feminin
Sinonime: tărie, intransigenţă, statornicie, consecvenţă, hotărâre, constanţă, perseverenţă, neclintire, siguranţă.  Mântuire, substantiv feminin
Sinonime: dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, fine, iertare (de păcate), ispăşire, isprăvire, isprăvit, izbăvire, încheiere, liberare, mântuit, salvare, scoatere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) jertfă, (învechit) liniște și siguranță, (învechit) măntuire, (învechit) mântuință, (învechit) mântuitură, (învechit) prinos, (învechit) scăpare, (învechit) spăseală, (învechit) spăsenie, (învechit) spăsire, (livresc) redempțiune.  Neapărat, adverb
Sinonime: absolut, cert, continuu, cu orice preţ, cu siguranţă, desigur, fără doar şi poate, fără îndoială, indispensabil, indubitabil, încontinuu, întruna, mereu, morţiş, necontenit, necurmat, negreşit, neîncetat, neîndoielnic, neîndoios, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, sigur, veşnic.

Neapărat, adjectiv
Sinonime: absolut, categoric, cert, fatal, indispensabil, inevitabil, necesar, obligatoriu, precis, sigur.  Negreşit, adverb
Sinonime: fireşte, neîndoios, neîndoielnic, indubitabil, fără îndoială, fără doar şi poate, desigur, sigur, cu siguranţă, cert, neapărat.  Precizie, substantiv feminin
Sinonime: acuratețe, exactitate, exactitudine, fidelitate, justețe, rigoare, rigurozitate, siguranță, (învechit) preciziune, (învechit) prețizie, (învechit) scumpătate.  Sigur (sigură), adjectiv
Sinonime: cert, neîndoielnic, precis, garantat; convins, încredinţat; neşovăielnic, hotărât, ferm; la adăpost, ferit, apărat, în siguranţă; eficace, eficient, pozitiv.  Ventil, substantiv neutru
Sinonime: supapă, siguranţă.  Apărare, substantiv
Sinonime: ferire, ocrotire, păzire, (livresc) salvgardare, (învechit şi popular) oblăduire, sprijin, (învechit) apărământ, scuteală, scutinţă, scutire, (figurat) scut; asigurare, pază, protecţie, protejare, securitate, siguranţă; pledare, susţinere; (livresc) prezervare, prezervaţie, defensivă.  Asigurare, substantiv
Sinonime: (economie) (învechit) siguripsire; (economie) (învechit şi regional) siguranţă; garantare; încredinţare; garanţie; angajament; apărare.  Autenticitate, substantiv
Sinonime: adevăr, autorizare, certitudine, exactitate, exactitudine, garantare, istoricitate, justețe, legalizare, omologare, originalitate, realitate, siguranță, valabilitate, veracitate, veridicitate, veritate, (rar) validitate.  Chitanţă, substantiv
Sinonime: recipisă, (învechit şi regional) zdelcă, (învechit) răvaş, siguranţă, sinet, tahvil, teşcherea, (rusism învechit) rospiscă.  Confienţă, substantiv
Sinonime: încredere, siguranță de sine.  Convingere, substantiv
Sinonime: (livresc) persuasiune; certitudine, credinţă, încredinţare, sentiment, siguranţă, (livresc) convicţiune; concepţie.  Cui, substantiv
Sinonime: (învechit) găvozd; (cui cilindric) ştift; (cui de siguranţă) splint; (cui spintecat) splint; ciocâlteu; colţ, fuscel, ic, măsea, pană, spiţă, treaptă, ţintă.  Fiabilitate, substantiv
Sinonime: (tehnică) siguranţă în funcţionare, credibilitate.  Siguritate, substantiv
Sinonime: securitate, siguranţă.  Siguraţie, substantiv
Sinonime: securitate, siguranţă.  Preciziune, substantiv
Sinonime: acuratețe, brevitate, claritate, concizie, conciziune, dexteritate, exactitate, exactitudine, fidelitate, finețe, justețe, meticulozitate, netitate, precizie, rigoare, siguranță; explicație, informație precisă, lămurire, precizare, specificație.  Infailibilitate, substantiv
Sinonime: certitudine, desăvârșire, fiabilitate, ineranță, omnisciență, perfecțiune, siguranță, veritate, (variantă) infalibilitate.  Pertinamente, adverb (livresc)
Sinonime: ad-hoc, cu siguranță, de bună seamă, în cunoștință de cauză, în mod pertinent.  Certamente, adverb
Sinonime: cu siguranță, fatalmente, (învechit) siguralmente.  Siguralmente, adverb (învechit)
Sinonime: certamente, cu siguranță, în mod sigur.  Asigurat, adjectiv
Sinonime: fixat, garantat, pus în siguranță, sigur.

Asigurat, substantiv
Sinonime: asigurare.  Convicțiune, substantiv (învechit)
Sinonime: certitudine, concepție, convingere, credință, gând, idee, încredințare, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, sentiment, siguranță, vedere, viziune, (variantă) convicție.  Bickford, substantiv
Sinonime: (tehnică) fitil de siguranță.  Protejare, substantiv
Sinonime: apărare, asigurare, avantajare, favorizare, ferire, ocrotire, pază, părtinire, păzire, protecție, proteguire, salvgardare, securitate, siguranță, sprijinire, susținere, (învechit și popular) oblăduire, (învechit) părtășie, (învechit) protegere, (învechit) protegiare.  Insecuritar, adjectiv
Sinonime: lipsit de siguranță, nesecuritar, nesigur.  Încredințare, substantiv
Sinonime: act, adeverire, asigurare, bizuire, certificat, certitudine, convingere, credință, dare în grijă, destăinuire, dezvăluire, divulgare, document, dovadă, garantare, hârtie, izvor, împărtășire, încredere, încredințat, înmânare, înscris, jurământ de credință, logodnă, mărturisire, piesă, predare, remitere, revelare, sentiment, siguranță, spovedire, transmitere, (învechit) adeverință, (învechit) făgăduință solemnă, (învechit) garanție, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimatisire, (livresc) convicțiune, (regional) logodire, (turcism învechit) teslim, (turcism învechit) teslimat.  Bizuit, substantiv
Sinonime: bizuire, încredere.

Bizuit, adjectiv
Sinonime: (învechit) sigur; (familiar) (om bizuit) om de vază.

Bizuit, adverb (regional)
Sinonime: chiar, cu adevărat, cu siguranță, desigur, tocmai.