Sfat, substantiv neutru
Sinonime: povaţă, îndemn, îndrumare; consfătuire, consiliu, conversaţie, taifas.  Sfatnic, substantiv (învechit)
Sinonime: consilier, sfătuitor, sfetnic; (regional) ferigă.  Sfătui, verb
Sinonime: a povăţui, a îndruma, a consilia; a sta de vorbă, a se consfătui, a conversa.  Sfătuială, substantiv
Sinonime: îndemn, îndrumare, învăţătură, povaţă, povăţuire, sfat, sfătuire, vorbă.  Sfătuire, substantiv
Sinonime: îndemn, îndrumare, învăţătură, povaţă, povăţuire, sfat, sfătuială, vorbă.  Sfătuit, substantiv
Sinonime: angajament, asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduință, legământ, promisiune, vorbă.  Sfătuitor (sfătuitoare), substantiv masculin și substantiv feminin
Sinonime: povăţuitor, educator, îndrumător, sfetnic.  

---

Chibzui, verb
Sinonime: a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.  Conciliabul, substantiv neutru
Sinonime: consfătuire, consiliu, sfat; complot, urzire, uneltire.  Conduce, verb
Sinonime: a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.  Consiliu, substantiv neutru
Sinonime: sfat, povață, îndemn, îndrumare; consfătuire, reuniune, adunare; (consiliu de miniştri) cabinet, executiv, guvern, (învechit) minister; primărie, (învechit) vornicie; învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă.  Consulta, verb
Sinonime: a cere sfat, a întreba, a chestiona; a cerceta, a căuta, a parcurge, a citi; a examina, a vedea, a se sfătui, (rar) a se consfătui, (învechit şi popular) a se chibzui, (Moldova) a se cislui, (învechit, în Transilvania) a se divăni.  Consultație, substantiv feminin
Sinonime: sfat, părere, lămurire; consult, vizită medicală; meditație.  Dăscăli, verb
Sinonime: a învăţa, a povăţui, a sfătui, a îndruma; a dojeni, a mustra, a cicăli, a admonesta, a certa, a moraliza, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (familiar, figurat) a săpuni, a scutura.  Delibera, verb
Sinonime: a chibzui, a gândi, a judeca, a analiza, a se sfătui.  Discuta, verb
Sinonime: a convorbi, a conversa, a dialoga, a dezbate, a vorbi, (livresc) a se întreţine, (popular) a (se) sfătui, (învechit şi regional) a băsădi, (regional) a povesti, (Banat) a turvini, (învechit) a vorovi, a chibzui.  Discuţie, substantiv feminin
Sinonime: conciliabul, convorbire, dezbatere, conversaţie, consfătuire, dialog; controversă, dispută, altercaţie, ceartă, dezacord, diferend, neînţelegere, disensiune, schimb; deliberaţie, deliberare; (la plural) palavre; (livresc) colocviu, (popular) sfat, vorbă, (Banat) turvin, (învechit) voroavă, (învechit, în Transilvania) beseadă, (turcism învechit) musaferea, (familiar) parolă, şuetă.  Divan, substantiv neutru
Sinonime: canapea; (învechit) judecată, proces; sală, consiliu, sfat.  Ghida, verb
Sinonime: a alfabetiza, a călăuzi, a conduce, a dirija, a duce, (învechit) a drege, a educa, a îndruma, a miji, a năstăvi, a orienta, a povăţui, a sfătui.  Gând, substantiv neutru
Sinonime: calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.  Indica, verb
Sinonime: a arăta, a semnala, a face cunoscut; a recomanda, a prescrie, a sfătui.  Indicaţie, substantiv feminin
Sinonime: îndrumare, lămurire, recomandare, îndemn, sfat, povaţă.  Îndruma, verb
Sinonime: a călăuzi, a îndrepta, a dirija, a povăţui, a sfătui.  Îndrumător (îndrumătoare), adjectiv
Sinonime: călăuzitor, povăţuitor, sfătuitor.  Îndrumare, substantiv feminin
Sinonime: îndreptare, dirijare; directivă, sfat, povaţă, îndemn.  Întreba, verb
Sinonime: a pune întrebări, a interoga, a chestiona, a consulta, a cere sfat; a se interesa, a se informa, a cerceta.  Învăţ, substantiv neutru
Sinonime: obicei, obişnuinţă, deprindere, nărav; povaţă, sfat, îndemn.  Învăţa, verb
Sinonime: a instrui, a medita, a iniţia; a deprinde, a (se) deda, a (se) obişnui, a (se) familiariza; a studia, a cerceta, a pătrunde; a consilia, a sfătui, a povăţui.  Învățătură, substantiv feminin
Sinonime: doctrină, principiu, ştiinţă; cunoştinţă, erudiţie, cultură; povaţă, sfat, lecţie.  Lecție, substantiv feminin
Sinonime: bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.  Mentor, substantiv masculin
Sinonime: povăţuitor, sfătuitor, sfetnic, îndrumător, călăuză, preceptor, educator.  Minte, substantiv feminin
Sinonime: amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.  Parlament, substantiv neutru
Sinonime: adunare, cameră, congres, corp legislativ, dietă, dumă, knesset, knesseth, legislativ, legislator, legiuitor, organ legislativ, putere legislativă, seim, senat, sfat.  Povaţă, substantiv feminin
Sinonime: sfat, îndrumare, îndemn; consiliere.  Povăţui, verb
Sinonime: a sfătui, a da poveţe, a îndruma, a da sfaturi, a consilia; a îndemna; a călăuzi.  Povățuitor, substantiv masculin
Sinonime: sfătuitor, sfetnic, consilier, îndrumător, ghid, călăuzitor.  Propune, verb
Sinonime: a recomanda, a da sugestii, a sfătui, a îndemna.  Purtător (purtătoare), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: aducător, transportor; călăuzitor, cârmuitor, conducător, deţinător, domn, domnitor, emisar, îndrumător, monarh, posesor, povăţuitor, sfătuitor, sol, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.  Recomanda, verb
Sinonime: a prescrie, a indica, a propune, a sfătui, a îndemna; a se prezenta, a-şi spune numele.  Sfetnic, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: călăuză, consilier, îndrumător, povățuitor, sfătuitor, (învechit și familiar) dascăl, (învechit) povață, (învechit) tocmitor, (livresc) mentor, (variantă) sfatnic, (variantă) svetnic.  Sobor, substantiv neutru
Sinonime: adunare, întrunire, consfătuire, sfat, clacă; sinod, conciliu.  Tăifăsui, verb
Sinonime: a conversa, a discuta, a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi, a sta la taifas, a vorbi mult și pe îndelete, (popular şi familiar) a sfătui.  Vorbi, verb
Sinonime: a spune, a zice, a grăi, a cuvânta, a discuta; (reflexiv) a se sfătui, a se înţelege, a se învoi.  Zisă, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, aserțiune, cuvânt, declarație, mărturisire, propoziție, proverb, relatare, spusă, vorbă, zicală, zicătoare, (învechit) voroavă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură; (învechit) îndemn, ordin, poruncă, sfat.  Adunare, substantiv
Sinonime: acumulare; tezaurizare, totalizare, (rar) adiţie, adiţionare; convocare; recoltare, colectare, colecţionare, culegere, strângere; întâlnire, întrunire; (adunare constituantă) constituantă; (adunare legislativă) cameră; sfat, (învechit) obşte, sobor, zbor.  Angajament, substantiv
Sinonime: asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit şi regional) juruită, (regional) făgadă, (Transilvania) tagădaş, (Moldova) juruinţă, (învechit) promitere, sfătuit, (turcism învechit) bacalâm; îndatorire, obligaţie, sarcină, (popular) legătură.  Chibzuială, substantiv
Sinonime: chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, judiciozitate, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact, (livresc) continenţă, (rar) cuminţie, ponderaţie, temperanţă, (popular) scumpătate, (învechit şi regional) sfat, (învechit) sămăluire, socoată, tocmeală, schepsis, (figurat) cumpăneală, cumpănire.  Cislui, verb
Sinonime: a consulta, a sfătui.  Clopotar, substantiv
Sinonime: (prin Transilvania) sfăt.  Consfătui, verb
Sinonime: a se sfătui împreună, a se consulta.  Consfătuire, substantiv
Sinonime: ședință de lucru, (învechit şi popular) sfat.  Consilia, verb
Sinonime: a îndruma, a învăţa, a povăţui, a sfătui, a ghida, a inspira, a recomanda, a sugera.  Consilier, substantiv
Sinonime: consultant, ghid, inspirator, mentor, povăţuitor, sfătuitor, sfetnic.  Consultativ, adjectiv
Sinonime: care emite o părere, (politică) (învechit) sfătuitor.  Dascăl, substantiv
Sinonime: profesor, învăţător, institutor; (biserică) cântăreţ, diac, paracliser, psalt, ţârcovnic, (Transilvania) cantor, făt, (învechit) eclisiarh, grămătic; călăuză, îndrumător, povăţuitor, preceptor, sfătuitor, sfetnic.  Dăscălie, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, îndemn, îndrumare, învăţătură, morală, mustrare, observaţie, povaţă, povăţuire, profesorat, reproş, sfat, ştiinţă, vorbă; (figurat) catedră.  Desfătui, verb
Sinonime: a sfătui să renunțe, a disuada, a desconsilia, a despovăţui, a dezmânta.