Sentinţă, substantiv feminin Sinonime:
hotărâre, decizie, verdict; maximă, proverb, cugetare, adagiu, aforism.
Adagiu, substantiv neutru Sinonime:
maximă, sentinţă, cugetare, dicton, aforism, precept, proverb.
Aforism, substantiv neutru Sinonime:
maximă, cugetare, adagiu, sentinţă, dicton, proverb.
Apoftegmă, substantiv feminin Sinonime:
maximă, aforism, cugetare, adagiu, dicton, precept, sentință memorabilă.
Decizie, substantiv feminin
Sinonime:
hotărâre, sentinţă, decret, rezoluţie, ordin, poruncă, voinţă; dârzenie, fermitate, intransigenţă, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neşovăire, statornicie.
Deviză, substantiv feminin
Sinonime:
adagiu, aforism, apoftegmă, dicton, formulă, lozincă, maximă, panseu, parolă, proverb, sentință, slogan; ban, bancnotă, bilet, monedă, valută.
Dicton, substantiv neutru Sinonime:
maximă, sentinţă, aforism, zicătoare.
Formula, verb
Sinonime:
a alcătui, a alega, a articula, a compune, a comunica, a conversa, a da formă, a declara, a elabora, a emite, a enunţa, a exprima, a expune, a întocmi, a obiecta, a prezenta, a profera, a pronunţa, a redacta, a relata, a rosti, a spune, a zice. Formulă, substantiv feminin
Sinonime:
afirmație, aforism, apoftegmă, clișeu, combinație, enunţ, expresie, frază, metodă, mijloc, mod, parolă, precept, procedeu, proverb, racursi, regulă, rețetă, sentință, slogan, soluţie, şablon, tipar, turnură.
Hotărâre, substantiv feminin Sinonime:
decret, sentinţă, decizie, rezoluţie; determinare, tărie, fermitate.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Maximă, substantiv feminin Sinonime:
aforism, sentinţă, cugetare, dicton, adagiu, apoftegmă.
Ordonanţă, substantiv feminin Sinonime:
dispoziţie, ordin, hotărâre, sentinţă, decizie.
Parimie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
adagiu, aforism, cugetare, dicton, învăţătură, maximă, morală, parabolă, parimiar, pildă, proverb, sentinţă, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare, (variantă) paremie.
Pildă, substantiv feminin Sinonime:
model, exemplu; avertisment, mustrare; alegorie, parabolă; semnificaţie, tâlc, simbol; (învechit) proverb, maximă, sentinţă.
Pronunţa, verb
Sinonime:
a (se) rosti, a (se) spune, a articula, a comunica, a consimţi, a da o sentință, a emite, a exprima, a face cunoscut, a formula, a grăi, a lua atitudine, a opina, a scoate, a se declara, a ține, a vorbi, a zice, a-şi da avizul, a-și spune părerea, (învechit) a proforisi, (învechit) a pronuncia, (învechit) a pronunția, (prin Moldova) a blești.
Spunere, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
vorbă, expresie, sentinţă, proverb, zicală, aforism.
Verdict, substantiv neutru Sinonime:
hotărâre, decizie, sentinţă, judecată.
Gnomism, substantiv
Sinonime:
aforism, apoftegmă, maximă, proverb, sentință.
Panseu, substantiv
Sinonime:
aforism, cugetare, dicton, gândire, maximă, părere, sentinţă.
Arbitraj, substantiv
Sinonime:
acomodament, acord, aranjament, compromis, conciliație, conducere (de către un arbitru), convenție, hotărâre, judecare, mediație, reglement, rezolvare, sentință, soluționare, verdict.
Apolog, substantiv
Sinonime:
alegorie, anecdotă, fabliau, fabulă, ficțiune, istorioară, învățătură, legendă, maximă, mit, moralitate, parabolă, povestire, saga, sentință.
Gnom, substantiv neutru
Sinonime:
cugetare, maximă, moto, proverb, sentință, zicătoare.
Moto (motouri), substantiv
Sinonime:
aforism, apoftegmă, citat, epigraf, maximă, sentință, (variantă) motto.
Lozincă, substantiv
Sinonime:
adagiu, aforism, apoftegmă, deviză, dicton, maximă, panseu, parolă, proverb, sentință; afiș, placardă.
Oprobriu, substantiv
Sinonime:
afront, blam, dezaprobare, dezonoare, difamație, dispreț, ignominie, indignitate, infamie, înfierare, reprobare, rușine, vindictă publică, (figurat) lapidare, (figurat) sentință, (variantă greșită) oprobiu.
Pronunţare, substantiv
Sinonime:
articulare, articulaţie, dicţiune, emitere, fonetism, formulare, mod de a pronunța, pronunţie, (învechit) prozodie, rostire, sentință pronunțată, ţinere.
Rămas, substantiv
Sinonime:
amanet, ereditate, excedent, gaj, garanție, moștenire, pariu, patrimoniu, plus, prinsoare, prisos, prisosință, rămășag, rămășiță, rest, succesiune, surplus; rămânere; (învechit) hotărâre, sentință. Rămaş, substantiv
Sinonime:
pariu, prinsoare, rămăşag.
Slogan, substantiv
Sinonime:
apoftegmă, deviză, expresie, formulă, maximă, reclamă, sentință, strigăt de luptă.
Îndreptare, substantiv
Sinonime:
ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.
Sentenția, verb
Sinonime:
a condamna, a da o sentință, a judeca.
Sentență, substantiv (învechit)
Sinonime:
cugetare, decizie, hotărâre, maximă, sentință, verdict.
Îndreptat, adjectiv
Sinonime:
ameliorat, cinstit, ciulit, corect, corectat, dezdoit, drept, fortificat, îmbunătățit, înfiripat, însănătoșit, întărit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, netezit, nivelat, răsplătit, reconfortat, rectificat, refăcut, restabilit, ridicat, scuzat, tămăduit, tonificat, vindecat, (învechit) dezvinovățit, (învechit) îndereptat, (învechit) mântuit, (învechit) reorganizat, (învechit) sănătoșat, (Moldova) pribolit. Îndreptat, substantiv
Sinonime:
îndreptare, pretext, scuzare, (învechit) dezvinovățire, (învechit) dreptate, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) răsplată, (învechit) sentință.
