Sclip, substantiv
Sinonime: arc, arcadă, boltă, boltitură, cupolă.  Sclipi, verb
Sinonime: a luci, a scânteia, a străluci, a lumina.  Sclipitor (sclipitoare), adjectiv
Sinonime: lucitor, lucios, strălucitor, scânteietor, scăpărător; (figurat) remarcabil, excelent, deosebit; inteligent, dotat, subtil.  Sclipitură, substantiv
Sinonime: licăr, licărire, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scânteie, scânteiere, sclipeală, sclipire, sclipit, străfulgerare.  

---

Briliant, substantiv neutru
Sinonime: diamant.

Briliant, adjectiv (învechit)
Sinonime: sclipitor, splendid, strălucit, strălucitor; (variante) berlant, berleant, berliant, briant.  Cruce, substantiv feminin
Sinonime: răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică) delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum.

Cruce, adverb
Sinonime: cruciş.  Cupolă, substantiv feminin
Sinonime: boltă, arcadă, gang, (învechit) colă, sclip, (turcism învechit) cubea.  Economisi, verb
Sinonime: a cruţa, a păstra, a pune deoparte; a gospodări, a administra, a chivernisi; a strânge, a aduna, a acumula, a agonisi, a face, (regional) a priştipi, a răgădui, a sclipui, (Transilvania) a mirui, (Oltenia şi Muntenia) a scofeli, (Banat) a stăci, (Transilvania şi Maramureș) a şporoli, (prin Maramureș) a zorobi, (figurat) a prăsi.  Fastuos (fastuoasă), adjectiv
Sinonime: luxos, splendid, măreţ, magnific, pompos, grandios, bogat, mare, somptuos, strălucit, strălucitor, (figurat) sclipitor.  Fosforescent (fosforescentă), adjectiv
Sinonime: luminos, sclipitor, strălucitor, licăritor, luminiscent.  Fulger, substantiv neutru
Sinonime: fulgerare, fulgerătură, sclipire, străfulgerare, (popular) scăpărare, scăpărat, (regional) sfulger, (învechit şi popular, la figurat) săgeată; (fulger electronic) bliț.  Fulgera, verb
Sinonime: a izbi, a lovi, a luci, a scânteia, a sclipi, a străluci, a trăsni, (popular) a scăpăra, (regional) a sfulgera, (regional, la figurat) a săgeta.  Fulgurant (fulgurantă), adjectiv
Sinonime: sclipitor, fosforescent, lucitor.  Licăr, substantiv neutru
Sinonime: lucire, sclipire, scânteiere, licărire, scânteie, sclipăt.  Licări, verb
Sinonime: a scânteia, a sclipi, a luci, a străluci; a pâlpâi, a miji.  Luci, verb
Sinonime: a sclipi, a scânteia, a străluci, a lumina.  Lucire, substantiv feminin
Sinonime: scânteiere, sclipire, strălucire, lumină.  Lucitor (lucitoare), adjectiv
Sinonime: sclipitor, scânteietor, lucios, luciu, luminos, fulgurant.  Reflex, substantiv neutru
Sinonime: reacţie, replică, răspuns; lucire, lumină, sclipire; oglindire, reflectare.  Săgetare, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) sclipire, rază, reflex.  Scăpăra, verb
Sinonime: (figurat) a apărea, a se ivi; a fulgera, a scânteia, a sclipi, a străluci, a sticli, a luci.  Scăpărare, substantiv feminin
Sinonime: scânteie, fulger, fulgerare, strălucire, lucire, sclipire.  Scăpărător (scăpărătoare), adjectiv
Sinonime: scânteietor, lucitor, sclipitor; (figurat) inteligent, subtil; (figurat) uimitor, impresionant, strălucit.  Scânteia, verb
Sinonime: a licări, a sclipi, a străluci, a luci.  Scânteietor (scânteietoare), adjectiv
Sinonime: licăritor, lucios, lucitor, luminos, scăpărător, sclipitor, strălucit, strălucitor, viu, (astăzi rar) sclipind, (figurat) inteligent, (figurat) subtil, (învechit și regional) strălucios, (învechit și regional) vederos, (învechit) scânteind, (învechit) scânteios, (învechit) schinteietor, (învechit) sclivisit, (popular și familiar) sclipicios, (rar) luciu, (rar) sticlitor, (regional) stelos.  Sticli, verb
Sinonime: a luci, a străluci, a sclipi, a scânteia, a licări, a strălumina, a scăpăra.  Sticlitor (sticlitoare), adjectiv (rar)
Sinonime: sclipitor, strălucitor.  Sticlos (sticloasă), adjectiv
Sinonime: lucios, sclipitor, strălucitor, viu; încremenit, fix, imobil, neclintit, nemişcat.  Străfulgera, verb
Sinonime: a luci, a sclipi, a fulgera, a străluci.  Străluci, verb
Sinonime: a luci, a lumina; a scânteia, a sclipi, a sticli; (figurat) a se remarca, a se distinge, a se face cunoscut.  Strălucire, substantiv feminin
Sinonime: scânteiere, sclipire; (figurat) fast, splendoare, frumuseţe, mărire, glorie.  Strălucit (strălucită), adjectiv
Sinonime: strălucitor, lucios, sclipitor; (figurat) distins, remarcabil, glorios; fastuos, bogat, splendid.  Strânge, verb
Sinonime: a (se) acumula, a (se) aduna, a (se) concentra, a (se) consolida, a (se) contracta, a (se) îngrămădi, a (se) înmagazina, a (se) înmănunchea, a (se) întări, a (se) întruni, a (se) retracta, a (se) reuni, a (se) strâmta, a (se) zgârci, a agonisi, a apăsa, a apropia, a așeza laolaltă, a canoni, a căzni, a chinui, a coagula, a colecta, a colecționa, a comprima, a constrânge, a convoca, a culege, a curăța, a depozita, a deretica, a economisi, a face clăi, a face, a forța, a intra, a îmbrățișa, a împături, a încasa, a închega, a închide, a încinge, a încleșta, a încuia, a îndesa, a îndoi, a înfăşura, a îngheța, a îngusta, a înșuruba, a lega, a lua în brațe, a munci, a obliga, a percepe, a plia, a presa, a prinde, a pune bine, a pune la loc, a recolta, a recupera, a ridica, a schingiui, a scurge, a scutura, a se chirci, a se ghemui, a se îmbulzi, a se închirci, a se micșora, a sili, a solidifica, a stoca, a tezauriza, a tortura, a trudi, (Banat și Transilvania) a orândui, (Banat) a stăci, (figurat) a (se) cimenta, (figurat) a prăsi, (învechit și popular) a păsa, (învechit și regional) a griji, (Oltenia și Muntenia) a (se) închelba, (Oltenia și Muntenia) a scofeli, (Oltenia, Banat și Transilvania) a se zguli, (popular) a chivernisi, (popular) a pături, (popular) a se ciuciuli, (popular) a se stârci, (popular) a șurubui, (prin Bucovina) a cioroboti, (prin Maramureș) a zorobi, (regional) a (se) închelbăra, (regional) a (se) întroloca, (regional) a (se) soborî, (regional) a priștipi, (regional) a răgădui, (regional) a rândui, (regional) a sclipui, (regional) a se tâmbuși, (regional) a șurubi, (Transilvania și Maramureș) a șporoli, (Transilvania și Maramureș) a ticăzui, (Transilvania) a câștiga, (Transilvania) a mirui, (Transilvania) a sureti, (Transilvania) a tăgăși, (Transilvania) a tistăli.  Zâmbet, substantiv neutru
Sinonime: surâs; (figurat) strălucire, sclipire, scânteiere.  Zâmbi, verb
Sinonime: a surâde; (figurat) a străluci, a sclipi, a scânteia.  Arcadă, substantiv
Sinonime: (arhitectură) arc, boltă, boltitură, (învechit) sclip; (geologie) portal.  Clipi, verb
Sinonime: a licări, a luci, a scăpăra, a scânteia, a sclipi, a străfulgera.  Dumbeț, substantiv
Sinonime: (botanică) iarbă-usturoasă, usturoi-de-lac, jugăreţ, sclipeţ, spulberătură, şugărel.  Cinci-degete, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) iarba-degetelor, ochiul-boului, sclipeţ.  Găinuşe, substantiv la plural
Sinonime: (botanică) floarea-paştelui, sclipeţ.  Iarba-faptului, substantiv
Sinonime: (botanică) sclipeţ.  Străluciu, substantiv
Sinonime: lucire, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire.  Strălucoare, substantiv
Sinonime: lucire, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire.  Strălumina, verb
Sinonime: a luci, a lumina puternic, a scânteia, a sclipi, a sticli, a străluci.

Strălumină, substantiv (învechit)
Sinonime: lumină ireală.  Străluminare, substantiv
Sinonime: lucire, lumină, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire.  Strâmsurea, substantiv
Sinonime: (botanică) sclipeţ.  Scăpărat, substantiv
Sinonime: fulger, scăpărare, sclipire.  Scăpărătură, substantiv
Sinonime: licăr, licărire, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scăpărătoare, scânteie, scânteiere, sclipeală, sclipire, sclipit, străfulgerare.  Strălucitor, adjectiv
Sinonime: celebru, eclatant, expresiv, faimos, fastuos, grandios, ilustru, intens, lucitor, luminos, mare, minunat, plin de strălucire, radios, renumit, reputat, scăpărător, scânteietor, sclipitor, splendid, strălucit, vestit, violent, viu, (figurat) răsunător, (învechit și regional) vederos, (învechit) înlucit, (livresc) briant, (rar) sticlitor, (rar) străluminat, (regional) stelos.  Briant, adjectiv
Sinonime: (franțuzism) ardent, coruscant, eclatant, emerit, eminent, flamboaiant, flamboiant, fosforescent, fulgurant, luminescent, luminiscent, luminos, luxos, măreț, notabil, prestigios, radios, scintilant, sclipitor, splendid, strălucit, strălucitor.  Sticlire, substantiv
Sinonime: licărire, lucire, scăpărare, scânteiere, sclipire, strălucire, străluciu, străluminare, (învechit) lucoare, (învechit) strălucoare.  Scânteind, adjectiv (învechit)
Sinonime: licăritor, lucitor, scânteietor, sclipitor.  Schinteietor, adjectiv (învechit)
Sinonime: lucitor, scânteietor, sclipitor, strălucitor, viu.  Scânteiere, substantiv
Sinonime: licăr, licărire, licăriș, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scânteie, scintilație, sclipeală, sclipire, sclipit, sclipitură, sticlire, străfulgerare, strălucire, străluciu, străluminare, zare, (învechit) lucoare, (învechit) scăpărătură, (învechit) strălucoare, (popular și familiar) sclipet.