Schelălăi, verb
Sinonime:
a chelălăi, a geme, a scheuna, (regional) a țilăi.
Schelălăială, substantiv
Sinonime:
chelălăială, chelălăit, chelălăitură, schelălăit, schelălăitură, scheunare. scheunat, scheunătură, (rar) scheaun.
Schelălăit, substantiv
Sinonime:
chelălăială, chelălăit, chelălăitură, schelălăială, schelălăitură, scheunare, scheunat, scheunătură, (rar) scheaun.
Schelălăitură, substantiv
Sinonime:
chelălăială, chelălăit, chelălăitură, schelălăială, schelălăit, scheunare, scheunat, scheunătură, (rar) scheaun.
Chelălăi, verb
Sinonime:
a plânge continuu, a scânci, a schelălăi, a scheuna, a zmârcăi, (regional) a țilăi.
Chelălăială, substantiv
Sinonime:
chelălăit, chelălăitură, schelălăială, schelălăit, schelălăitură, scheunare, scheunat, scheunătură, (rar) scheaun.
Chelălăit, substantiv
Sinonime:
chelălăială, chelălăitură, schelălăială, schelălăit, schelălăitură, scheunare, schcunat, scheunătură, (rar) scheaun.
Chelălăitură, substantiv
Sinonime:
chelălăială, chelălăit, schelălăială, schelălăit, schelălăitură, scheunare, scheunat, scheunătură, (rar) scheaun.
Scheaun, substantiv
Sinonime:
chelălăială, chelălăit, chelălăitură, lătrătură, scâncitură, schelălăială, schelălăit, schelălăitură, scheunare, scheunat, scheunătură, văitătură.
Scheunătură, substantiv
Sinonime:
chelălăială, chelălăit, chelălăitură, schelălăială, schelălăit, schelălăitură, scheunare, scheunat, (rar) scheaun.
Scheunare, substantiv
Sinonime:
chelălăială, chelălăit, chelălăitură, schelălăială, schelălăit, schelălăitură, scheunat, scheunătură, (rar) scheaun; (variante regionale) scheonare, schieunare.
Schilăi, verb
Sinonime:
a schelălăi.