Scafă, substantiv feminin
Sinonime:
căuş, găvan; albie, carapace, căpăţână, ceaşcă, craniu, cupă, curs, cutie craniană, disc, hârcă, matcă, pahar, platou, scăfârlie, taler, talger, tas, teică, tigvă, ţeastă, ţest, vad. Scafa, verb
Sinonime:
(învechit) a scobi cu dalta, a găuri; a cizela.
Scafald, substantiv (învechit)
Sinonime:
estradă, eşafod, eșafodaj, planșeu, platformă, tribună.
Scăfălie, substantiv (regional)
Sinonime:
scăfârlie.
Scafandrier, substantiv
Sinonime:
cufundător, scafandru, (rar) plonjor.
Scafandru, substantiv
Sinonime:
combinezon; cufundător, scafandrier, (rar) plonjor.
Scăfârlie, substantiv feminin Sinonime:
craniu, căpăţână, ţeastă, cap, tărtăcuță. Scafârlie, substantiv (regional)
Sinonime:
scăfârlie.
Scăfău, substantiv (regional)
Sinonime:
blid, căuș, polonic (de lemn), scafă (mare).
Bostan, substantiv masculin (regional) Sinonime:
dovleac, (Banat) ludai; (depreciativ) scăfârlie, cap; pepene verde, harbuz, lubeniţă.
Cioban, substantiv masculin
Sinonime:
baci, bârcaci, berbecar, ciobănaș, ciobănel, mocan, oier, ovicultor, păstor, proprietar de oi, urdar, (învechit și regional) păcurar, (învechit și regional) scutar, (învechit și regional) stânar, (învechit) scutaș, (Maramureș și Transilvania) oieș, (popular) ceunar, (popular) mânător, (popular) mânzărar, (popular) stânaș, (popular) sterpar, (popular) strungar, (popular) strungăraș, (regional) bicher, (regional) cârlănar, (regional) câșlar, (regional) ciorâng, (regional) ciorung, (regional) mătricer, (regional) mielar, (regional) miorar, (regional) negrar, (regional) stânaci, (regional) strungaci, (regional) strungaș, (regional) țurlac, (regional) țuțuian, (regional) zărar, (Transilvania) boitar, (Transilvania) malac; (regional) bure, fedeleș, scafă, vas.
Craniu, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, hârcă, căpăţână, scăfârlie, tigvă, cutie craniană, (popular şi familiar) devlă, (învechit şi regional) scafă, (învechit) glavă, glăvăţână.
Creştet, substantiv neutru
Sinonime:
vârf, culme, creastă, pisc; (anatomie) sinciput, vertex, (popular şi familiar) scăfârlie, (Banat şi vestul Olteniei) teme, căpătâi.
Cupă, substantiv feminin
Sinonime:
pahar; trofeu, (învechit) scafă, tas; potir; (tehnică) blid, căuş, ciutură, (regional) făcău; caliciu; (botanică) (cupa-vacii) volbură; (cupa-oii) clopoţel; (la cărţile de joc) roşu, inimă; mişină; (botanică, la plural) (cupe) genţiană, ghinţură.
Devlă, substantiv feminin (familiar)
Sinonime:
cap, capăţână, ţeastă, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă.
Găvan, substantiv neutru
Sinonime:
adâncitură, cavitate, coastă, crov, dâmb, deluşor, dolmă, gaură, hău, movilă, orbită, prăpastie, scobitură; blid, borcan, chisea, farfuriuță, lingură, polonic, scafă, strachină.
Hârcă, substantiv feminin
Sinonime:
căpăţână, craniu, scăfârlie, tigvă, țeastă; babă-hârcă, baborniţă, cotoroanţă, femeie bătrână (urâtă şi rea), hoaşcă, zgripţuroaică.
Ispol, substantiv neutru (regional) Sinonime:
căuş, scafă.
Strachină, substantiv feminin
Sinonime:
blid, blidișel, castron, farfurie, străchinuță, vas, (popular) străchinoaie, (popular) străchioară, (regional) ceanac, (regional) scafă, (regional) scăfiță, (Transilvania, Banat și Oltenia) taier.
Ţeastă, substantiv feminin Sinonime:
craniu, tigvă, căpăţână, cap, scăfârlie, hârcă, dovleac, glavă.
Eşafod, substantiv neutru
Sinonime:
palc, scafald, schelă, platformă.
Calotă, substantiv
Sinonime:
(prin Transilvania) pup, scăfârlie, (Maramureș) tichie; (geologie) (calotă glaciară) inlandsis.
Cauc, substantiv
Sinonime:
bonetă, căuc, căuș, linguroi, potcap, sapă, scafă, vas (de scos apă), (regional) chepcea, (regional) lingură de scos, (Transilvania) șuflă.
Căuş, substantiv
Sinonime:
cauc, scafă, (Transilvania) şuflă, lingură de scos; ispol, (regional) răscol, scăfiţă; cupă, cancioc.
Ceaşcă, substantiv
Sinonime:
(învechit şi regional) tas, (Banat, Transilvania şi Oltenia) şol, (prin Transilvania) şolnă, (învechit) scafă, tarf.
Concavitate, substantiv
Sinonime:
adâncitură, alveolă, anfractuozitate, cavitate, căuș, covată, crater, cupă, curbură, depresiune, excavație, gol, groapă, scafă, scobitură, (învechit) găvănătură, (învechit) sgău, (regional) dovâncătură.
Cufundător, substantiv
Sinonime:
scafandru.
Acvanaut, substantiv
Sinonime:
aponaut, oceanonaut, scafandru.
Sinciput, substantiv
Sinonime:
(anatomie) bregmă, creştet, vertex, (popular şi familiar) scăfârlie, (Banat şi vestul Olteniei) teme.
Glavă, substantiv
Sinonime:
bostan, cap, căpăţână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă, ţeastă; (învechit) capitol.
Glăvăţână, substantiv
Sinonime:
căpăţână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă, ţeastă.
Parietal, substantiv
Sinonime:
(anatomie) (învechit şi regional) scăfârlie.
Biolog, substantiv
Sinonime:
agrobiolog, astrobiolog, bacteriolog, biologist, biolog-protecționist, citolog, exobiolog, genetician, genetist, hidrobiolog, histolog, microbiolog, microbiologist, neurobiolog, oceanolog-biolog, radiobiolog, scafandru-biolog.
Plonjor, substantiv
Sinonime:
cufundător, înotător, scafandrier, scafandru; termoplonjor.
Scăfică, substantiv (regional)
Sinonime:
căuș, cupă, scafă (mică).
Deblă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cap, căpățână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă, țeastă, (familiar) devlă, (figurat) bostan, (regional) diblă.
Cofârlie, substantiv (regional)
Sinonime:
scăfârlie.
Scofârlie, substantiv (regional)
Sinonime:
scăfârlie.
Sclefie, substantiv (regional)
Sinonime:
scăfârlie.
Sclăfie, substantiv (regional)
Sinonime:
scăfârlie.
Scovârlie, substantiv (popular)
Sinonime:
bulb, glob, orbită, scăfârlie, scobitură.
