Scânduri, verb (regional)
Sinonime:
(despre scânduri) a bate, a fixa, a prinde (în cuie).
Scândurice, substantiv
Sinonime:
scândură (mică), scândurea, scândurică; (Transilvania; la războiul de țesut) lopățică.
Scândurime, substantiv (învechit)
Sinonime:
scândurărie.
Costum, substantiv neutru
Sinonime:
complet, compleu, îmbrăcăminte, port, rând de haine, taior, travesti, ţinută, uniformă, (învechit) costium, (la plural) haine; (locuțiune) (costum de scânduri) coșciug.
Coşciug, substantiv neutru Sinonime:
sicriu, (regional) copârşeu, patru scânduri.
Sicriu, substantiv neutru Sinonime:
coșciug, raclă, patru scânduri.
Bulfeu, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cruce, spetează, stinghie, (popular) scăluş, (Transilvania, Banat şi Oltenia) fiulare, (Oltenia) jiglă, (prin Moldova) lopăţică, (Banat) remeneacă, (Transilvania) scândurică.
Călăfătui, verb
Sinonime:
(a astupa cu calafat încheieturile scândurilor care compun puntea unei nave) a calfata.
Corlă, substantiv
Sinonime:
curlă, găinuță, găinușă, pescar, găinuşă-de-baltă; (regional) adăpost primitiv pentru vite, poiată de nuiele, șură de scânduri, țarc, colibă, adăpost, târlă; femeie vagaboandă.
Femeiuşcă, substantiv
Sinonime:
femelă, (învechit şi regional) muieruşă, muieruşcă, muieruţă; (tehnică) muieruşcă, (regional) măiuţ, mână, scânduriţă.
Ștos, substantiv
Sinonime:
brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură, lovitură; grămadă de scânduri.
Pălan, substantiv (regional)
Sinonime:
gard (de scânduri), ulucă, zaplaz, (variantă) pălant.
Blăni, verb (învechit)
Sinonime:
a căptuși cu blană, a îmblăni, a pardosi cu scânduri, a pune tocuri la ferestre, (familiar) a bate.
Scândurărie, substantiv
Sinonime:
scândurăraie, (învechit) scândurime.