Salivă, substantiv feminin
Sinonime:
salivație, scuipat, scuipătură, spută, (popular) stupit, (rar) apă. Saliva, verb
Sinonime:
a produce salivă; (expresie; a saliva după) a dori, a râvni, a tânji.
Salivar, adjectiv
Sinonime:
(figurat) verbos.
Salivare, substantiv
Sinonime:
salivat, salivaţie, secreție (exagerată) de salivă.
Salivaţie, substantiv
Sinonime:
hipersialie, salivare, salivat, salivațiune, secreție (exagerată) de salivă, secreție salivară, sialoree.
Bale, substantiv feminin (plural) Sinonime:
salivă.
Expectoraţie, substantiv feminin
Sinonime:
expectorare, flegmă, scuipat, spută, salivație, tuse.
Flegmă, substantiv feminin Sinonime:
scuipat, salivă, expectoraţie; indiferenţă, răceală, pasivitate, calm.
Îmbălat (îmbălată), adjectiv
Sinonime:
muiat cu salivă, plin de bale; (figurat) deșănțat, imoral, impudic, indecent, murdar, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, spurcat, trivial, vulgar.
Scuipat, substantiv neutru
Sinonime:
expectoraţie, flegmă, salivă, scuipătură, spută, (popular) stupit, (rar) apă, (regional) scuipit, (regional) stupitură. Scuipat, adjectiv
Sinonime:
aruncat din gură, expectorat.
Amilază, substantiv
Sinonime:
(biologie) diastază; (amilază salivară) ptialină.
Excreţie, substantiv
Sinonime:
defecație, expectorație, salivație, vomisment, secreţie exocrină, secreţie externă.
Secreţie, substantiv
Sinonime:
bilă, salivație, salivă, (rar) secretare, (învechit) stoarcere, serozitate, transpirație; (secreţie endocrină) secreţie internă, (rar) incret, increţie; (secreţie externă) excreţie, secreţie exocrină.
Polisialie, substantiv
Sinonime:
(medicină) salivație excesivă, ptialism.
Sclăbucariu, substantiv
Sinonime:
(regional; cu sens colectiv) sumă, (plural) clăbuci (de salivă).
Sialoree, substantiv
Sinonime:
(medicină) hipersecreție, incontinență salivară, polisialie, ptialism, salivație abundentă.
Excrețiune, substantiv
Sinonime:
defecație, eliminare, evacuație, excrement, excreție, expectorație, expulsie, perspirație, rejet, salivație, salivă, scuipat, secreție, sudoare, transpirație, vomisment.
Îmbălătură, substantiv
Sinonime:
pată, urmă (de salivă); (figurat) înjurătură, ocară, vulgaritate.
Îmbăla, verb
Sinonime:
a (se) îmbăloşa, a netezi cu salivă (firul de tors), a umezi cu salivă, a umple de bale; (figurat) a drăcui, a folosi cuvinte vulgare, a înjura, a ocărî, a vorbi de rău.
Umoare, substantiv
Sinonime:
atrabilă, bilă, flegmă, gleră, lacrimă, lichid, limfă, mucozitate, pituită, pus, salivă, sânge, serozitate, sinovie, sudoare; (umoare vitroasă) corp vitros, umoare sticloasă; caracter, dispoziție, fire, jovialitate, natură, structură, temperament, toană, vervă.
Asialie, substantiv
Sinonime:
(medicină) aptialie, aptialism, secreție salivară redusă, xerostomie.
Sialolit, substantiv
Sinonime:
(medicină) concrețiune salivară, ptialolit.
Ptialină, substantiv
Sinonime:
(biologie) amilază salivară.
Ptialocel, substantiv
Sinonime:
chist salivar.
Ptialolit, substantiv
Sinonime:
calcul salivar.
Scuipa, verb
Sinonime:
a elimina salivă, a expectora, (Moldova și Bucovina) a stupi, (regional) a hraconi, (variantă) a scuipi; (argou) a mărturisi, a trăda; (figurat) a arunca ceva cu forță (printr-o deschizătură); (figurat) a-și manifesta disprețul față de; (a se scuipa) a face (concomitent) schimb de batjocuri.
Scuipici, substantiv (regional)
Sinonime:
clei, lipici; expectorație, flegmă, salivă, scuipat, scuipătură, spută, stupit.
Scuipătură, substantiv
Sinonime:
salivă, scuipare, scuipat, spută, (Moldova și Bucovina) stupitură, (popular) stupit, (rar) apă.
Stupit, substantiv (regional)
Sinonime:
salivă, scuipat, scuipătură, spută.
Ștopit, substantiv (regional)
Sinonime:
salivă, scuipat, (variantă) ștoptit.
Spumare, substantiv
Sinonime:
asudare, clăbucire, înspumare, salivare (abundentă), spumeg, spumegare, (figurat) dezlănțuire, (figurat) înfuriere, (prin extensiune) furie.
Spută, substantiv
Sinonime:
expectorație, flegmă, mucozitate, salivă, scuipat, scuipătură, (popular) stupit, (rar) apă.
