Sărac (săracă), adjectiv Sinonime:
sărman, nevoiaş, strâmtorat, împovărat, scăpătat, ruinat, calic, în mizerie, cerşetor, golan; biet, nenorocit; neroditor, neproductiv, nefertil, sec, steril.
Sărăcăci, verb (învechit)
Sinonime:
a sărăci.
Sărăcăcie, substantiv (învechit)
Sinonime:
lipsă, nevoie, sărăcie, (învechit și popular) neavere.
Sărăcăcios (sărăcăcioasă), adjectiv Sinonime:
sărac, mizer, nevoiaş, nenorocit, modest; puţin, inconsistent; neroditor, sterp, neproductiv, nefertil; (figurat) inexpresiv, banal, şters.
Sărăcan, substantiv masculin (popular) Sinonime:
om nevoiaş, sărman.
Șaracanteu, substantiv (regional)
Sinonime:
pinten (la cizmă).
Sărăcește, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
golănește, în sărăcie, mizerabilmente.
Sărăci, verb Sinonime:
a scăpăta, a calici, a se ruina, a ajunge în sapă de lemn, a decădea, a da de fundul sacului, a rămâne pe drumuri; a despuia, a jecmăni, a fura, a sustrage, a lăsa pe drumuri.
Sărăcică, substantiv
Sinonime:
(botanică) scaiul-dracului, scaiul-vânăt, spin.
Sărăcie, substantiv feminin Sinonime:
lipsă, penurie, paupertate, strâmtorare, împovărare, scăpătare, mizerie, calicie.
Sărăcime, substantiv
Sinonime:
calicime, (învechit) sărmănime.
Sărăcin, substantiv
Sinonime:
(învechit) arab, mahomedan, maur, musulman, sarazin; (regional) mei.
Sărăcire, substantiv
Sinonime:
pauperizare, ruinare, scăpătare, (familiar) decavare, (învechit) mișelire.
Arid (aridă), adjectiv Sinonime:
uscat, sec, sterp, nisipos, neroditor, pustiu, deşertic, vid, steril; (figurat) sărac, lipsit de farmec, fad; neatrăgător.
Ariditate, substantiv feminin Sinonime:
uscăciune, pustietate, deşert, sterilitate; sărăcie.
Biet (biată), adjectiv Sinonime:
sărac, vrednic de milă, de plâns, sărman, nenorocit; regretat, răposat, decedat.
Bojdeucă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
bordei, casă sărăcăcioasă, cocioabă, magherniţă, şandrama, budă, colibă.
Calic (calică), adjectiv Sinonime:
sărac, oropsit, sărman, sărăntoc, cerşetor; zgârcit, avar, harpagon, zgârie-brânză, scump; egoist.
Calici, verb Sinonime:
a deveni calic; a sărăci, a da faliment, a se ruina, (învechit) a mofluzi; (reflexiv) a se zgârci, a se scumpi; (regional) a ologi, a schilăvi; (învechit) a cerşi, a cere.
Calicime, substantiv feminin Sinonime:
sărăcime; cerşetorime; (învechit) popor, oameni de rând.
Cenușereasă (Cenușăreasă), substantiv feminin Sinonime:
(figurat) fată oropsită, fată săracă, fată persecutată.
Coate-goale, substantiv masculin Sinonime:
neisprăvit, fără căpătâi, sărac.
Decava, verb Sinonime:
a ruina, a se distruge, a sărăci, a-şi pierde averea.
Faliment, substantiv neutru
Sinonime:
sărăcie, scăpătare, mofluzie, bancrută, crah, (învechit şi regional) selamet, (învechit) mofluz, mofluzenie, mofluzlâc, (învechit, în Transilvania) cridă; (figurat) ruină, eșec total, eșec complet, nereușită totală, fiasco.
Falit (falită), adjectiv
Sinonime:
insolvabil, mofluz, sărăcit, scăpătat, aflat în faliment; (figurat) prăbușit, ruinat, distrus.
Gol (goală), adjectiv
Sinonime:
autentic, desculț, despuiat, deșert, dezbrăcat, exact, golit, lipsit de conținut, neacoperit, neîncărcat, nelocuit, neocupat, nescris, neumblat, nud, pleșuv, pustiu, secat, secătuit, simplu, vid, (astăzi rar) sleit; (figurat) sărac, neavut, golaş; (figurat) sec, fără conţinut, fără fond.
Golaş (golașă), adjectiv
Sinonime:
desfrunzit, despădurit, dezbrăcat, pleşuv, sărăcuţ, (Transilvania şi Banat) peleag.
Golătate, substantiv feminin
Sinonime:
goliciune, nuditate, pustiire, sărăcie, vid.
Goliciune, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) golătate, nuditate; (figurat) lipsă, sărăcie.
Lefter (lefteră), adjectiv (popular) Sinonime:
sărac, fără bani, neavut, lipsit.
Lefteri, verb (popular) Sinonime:
a sărăci, a rămâne fără bani, a pierde averea.
Lipsă, substantiv feminin Sinonime:
absenţă, inexistenţă; imperfecţiune, defect, lacună, scădere, omisiune, scăpare, carenţă; nevoie, sărăcie, neajunsuri, privaţiune, mizerie.
Lipsit (lipsită), adjectiv Sinonime:
sărac, fără resurse, mizer, neavut; neînzestrat, neajutorat.
Magherniţă, substantiv feminin
Sinonime:
baracă, bordei, bucătărie (la o mănăstire), căsuţă, cocioabă, colibă, construcție primitivă, construcție rudimentară, prăvălie mică și sărăcăcioasă, şandrama, şopron.
Maţe-fripte, substantiv masculin Sinonime:
om sărac, nevoiaş, sărman; om de nimic, mizerabil, marțafoi, terchea-berchea; om zgârcit, avar, cărpănos, zgârie-brânză.
Milog (miloagă), substantiv masculin şi substantiv feminin Sinonime:
cerşetor, sărac; nenorocit, păcătos, mizer.
Mișel (mișea), adjectiv Sinonime:
ticălos, nemernic, păcătos, prăpădit, machiavelic, mârşav; laş, fricos, poltron; (învechit) sărac, nevoiaş; neputincios.
Mişelie, substantiv feminin
Sinonime:
abjecție, deșertăciune, fărădelege, ignominie, infamie, inutilitate, josnicie, lipsă, mârșăvie, mizerie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, nevoie, nimic, sărăcie, ticăloşie, turpitudine, zădărnicie, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) nimicnicie, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (rar) scelerație, (regional) mârșăvenie.
Mizerie, substantiv feminin Sinonime:
sărăcie, lipsă; murdărie, dezordine; necaz, grijă, neplăcere, şicană, hărţuială.
Neajuns, substantiv neutru
Sinonime:
calic, cusur, defect, deficienţă, dezagrement, dezavantaj, dificultate, greutate, imperfecţiune, inconvenient, insuficienţă, lipsă, meteahnă, necaz, necăjit, nemulţumire, neplăcere, nevoiaş, piedică, sărac, sărman, scădere, șicană, vicisitudine. Neajuns, adjectiv
Sinonime:
calic, incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necăjit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, nevoiaş, sărac, sărman, unic.
Neajutorat (neajutorată), adjectiv Sinonime:
sărac, nevoiaş, sărman, lipsit; nepriceput, neîndemânatic, stângaci, nevolnic.
Necăjit (necăjită), adjectiv Sinonime:
supărat, amărât, mâhnit, întristat, trist; (figurat) sărac, lipsit, în mizerie.
Nefericire, substantiv feminin Sinonime:
nenorocire, năpastă, pacoste, belea, necaz; decădere, mizerie, sărăcie, ticăloşie.
Neînsemnat (neînsemnată), adjectiv
Sinonime:
banal, biet, colateral, comun, de rând, derizoriu, fără importanţă, fără însemnătate, lăturalnic, marginal, mărunt, meschin, mic, minor, modest, neglijabil, neimportant, oarecare, obișnuit, obscur, sărac, secundar, simplu, umil, ușor, (figurat) periferic, (figurat) prizărit, (livresc) anodin, (livresc) insignifiant, (rar) lateral.
Nemernic (nemernică), adjectiv Sinonime:
ticălos, abject, josnic, mârşav, infam, de nimic, nevrednic, netrebnic; sărman, sărac, nevoiaş.
Nenorocit (nenorocită), adjectiv Sinonime:
nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, sărac, nevoiaş, mizer, ticălos; dureros, trist, deprimant, dezolant, jalnic.
Neputinţă, substantiv feminin
Sinonime:
afecțiune, boală, imposibilitate, impotență, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă, maladie, mizerie, nevoie, sărăcie, slăbiciune, (învechit) nemernicie, (popular) becisnicie, (popular) netrebnicie, (popular) nevolnicie, (regional) nevoioșetură.
Nevoiaş (nevoiașă), adjectiv Sinonime:
sărac, sărman, mizer, nenorocit, modest, sărăcăcios.
Nevoie, substantiv feminin Sinonime:
trebuinţă, cerinţă, necesitate, nevoinţă; grijă, necaz, supărare, amărăciune, chin, lipsă, mizerie, sărăcie; (la plural) treburi, preocupări, afaceri; greutate, povară, dificultate, neajuns, încurcătură, neplăcere, bucluc.
Pauper (pauperă), adjectiv Sinonime:
sărac, lipsit, mizer, nevoiaş.
Paupertate, substantiv feminin Sinonime:
sărăcie, lipsă, penurie; mizerie, lipsuri.
Păcătos (păcătoasă), adjectiv Sinonime:
vinovat, culpabil; ticălos, afurisit, josnic, abject, nevrednic, stricat, nemernic, infam, mârşav, netrebnic, necinstit; nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman, mizer, prăpădit, necăjit.
Penurie, substantiv feminin Sinonime:
sărăcie, lipsă, paupertate.
Pârlit (pârlită), adjectiv Sinonime:
ars, fript, prăjit, perpelit; bronzat, înnegrit; ofilit, veştejit, uscat; (figurat) sărac, necăjit, amărât, prăpădit; neinsprăvit, netrebnic.
Precar (precară), adjectiv Sinonime:
nesigur, şubred, sărac, nestatornic, nerezistent, debil, efemer.
Privațiune, substantiv feminin
Sinonime:
abstinență, abținere, indigență, insuficiență, lipsă, mizerie, nevoie, privare, renunțare, sărăcie.
Prostesc (prostească), adjectiv
Sinonime:
absurd, de rând, dobitocesc, fără valoare, idiot, ilogic, inept, nătâng, nebun, nebunesc, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, neghiob, neghiobesc, nejudecat, neprecugetat, nerațional, nerod, nerozesc, nesăbuit, nesărat, nesocotit, netot, prostănac, sărăcăcios, simplu, stupid, tâmpit, (învechit) ordinar, (învechit) popular, (învechit) prostatic, (regional) nechitit.
Prostime, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
mulţime, norod, sărăcime, gloată.
Puchinos (puchinoasă), adjectiv (regional)
Sinonime:
împuţit, jegos, mânjit, mic și sărăcăcios, murdar, negru, nespălat, pătat, plin de puchini, puchios, răpănos, sărac, slinos, soios, urduros, (regional) extrem de slab, (regional) puchenos, (regional) puchinisit.
Ruina, verb Sinonime:
a se dărăpăna, a se nărui, a se surpa, a se degrada, a se distruge, a se preface în ruină; a sărăci, a scăpăta, a da faliment, a mofluzi, a rămâne falit, a decădea. Ruină, substantiv feminin Sinonime:
dărâmătură, surpătură, risipitură; faliment, bancrută, dezastru, mofluzie.
Sărăntoc (sărăntoacă), adjectiv Sinonime:
sărac, pauper, nevoiaş.
Sărman (sărmană), adjectiv Sinonime:
sărac, lipsit, nevoiaş, fără mijloace, strâmtorat, împovărat, scăpătat; amărât, nenorocit, biet.
Scăpăta, verb Sinonime:
a apune, a asfinţi, a se însera; a aluneca, a cădea, a se cufunda, a fi în declin; a sărăci, a-și pierde averea.
