Şabacă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: broderie.  Sabadaş, adjectiv
Sinonime: mare, numeros.  Săbăi, verb
Sinonime: a cârpi, a coase, a croi, a lucra, a tăia.  Săbăire, substantiv
Sinonime: cârpire, coasere, croire, croit.  Săbăit, substantiv
Sinonime: croire, croit.  Săbăiţă, substantiv
Sinonime: croitoreasă.  Şabăr, substantiv neutru (popular)
Sinonime: răzuitor, netezitor.  Săbaş, substantiv
Sinonime: aer, aspect, chip, comportament, comportare, conduită, deprindere, expresie, faţă, figură, fizionomie, înfăţişare, mină, obicei, obişnuinţă, obraz, purtare.

Sabaș, substantiv
Sinonime: origine.  Săbăşag, substantiv
Sinonime: concediu, învoire, permisie, vacanţă; (Maramureș) libertate.  Sabat, substantiv
Sinonime: (la mozaici) sâmbătă; obicei, deprindere; adunare de vrăjitoare; gălăgie, hărmălaie, șarivari, tohu-bohu, zarvă; (variante) sabaș, șabăț.  Sabatism, substantiv
Sinonime: sabatizare.  Sabatizare, substantiv
Sinonime: (la mozaici) sabatism.  Săbău, substantiv
Sinonime: blănar, cojocar, croitor.  Săbia, verb (regional)
Sinonime: a (se) tăia cu sabia, a sabra, a săbui; a se ascuți, a se îngusta (ca o sabie).  Săbicioară, substantiv
Sinonime: sabie, sabiţă, săbioară, săbiuţă.  Sabie, substantiv feminin
Sinonime: spadă; (figurat) luptă, război, prăpăd.  Săbier, substantiv (învechit și popular)
Sinonime: scrimer, scrimeur, spadasin; fierar.  Săbiiţă, substantiv
Sinonime: sabie, sabiţă, săbioară, săbiuţă.  Sabină, substantiv
Sinonime: (botanică) cetină-de-negi.  Săbioară, substantiv
Sinonime: săbiuţă, (regional) săbiuşcă; (botanică) gladiolă, săbiuță; (ihtiologie) albişoară, sabie, sabiţă, săbiuţă, (regional) bârcie, obleţ, săbicioară, săbiiţă, sorean.  Sabiţă, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) albişoară, cosor, obleţ, sabie, săbicioară, săbiiţă, săbioară, săbiuţă, sorean, (regional) bârcie; (tehnică) târpan, rizacă.  Săbiuşcă, substantiv
Sinonime: săbioară, săbiuţă.  Săbiuţă, substantiv
Sinonime: săbioară, (regional) săbiuşcă; (botanică) (regional) cocardău, cocoşică, gladiolă, rogoz, săbioară, săgeată, săgeţea, (plural) secerele, spatarează, crin-vânăt, (Transilvania) coasă, (Banat) seceruie, (Banat şi Transilvania) spetează; (ihtiologie) sabie, sabiță, săbioară, (regional) bărcie, săbicioară, săbiiță; (pasăre) cioc-întors, năvodar.  Sablaj, substantiv
Sinonime: (tehnică) sablare.  Sablare, substantiv
Sinonime: (tehnică) sablaj, sablat, suflare.  Sablat, substantiv
Sinonime: (tehnică) sablare.  Săblaznă (săblazne), substantiv feminin
Sinonime: greșeală, păcat; scandal, zarvă; poluție, masturbare.  Săblăzni, verb
Sinonime: a (se) abate de la calea morală, a (se) necăji, a cădea în ispită, a greşi, a nu recunoaște ca atare, a păcătui; a ejacula, a avea poluție.  Săblăznire, substantiv (învechit)
Sinonime: rătăcire, pribegire.  Săblăznitor (săblăznitoare), adjectiv
Sinonime: păcătos, scandalizator.  Sable, adjectiv
Sinonime: bej-deschis.  Şablon, substantiv neutru
Sinonime: calapod, clişeu, formă, loc comun, model, stereotip, şan, tip, tipar.  Şablona, verb
Sinonime: a face stereotip, a fasona, a limita la un șablon, a lipsi de varietate, a măsura, a modela, a normaliza, a standardiza, a şabloniza, a trasa.  Şablonard, adjectiv
Sinonime: banal, comun, executat după șablon, lipsit de originalitate, lipsit de spirit inventiv, standard, stereotip.  Şabloniza, verb
Sinonime: a aplica mecanic, a şablona.  Săboie, substantiv (regional)
Sinonime: croitorie.  Saborda, verb
Sinonime: (nave) a distruge, a scufunda, a supune unui sabordaj, a torpila.  Sabordaj, substantiv
Sinonime: (termen maritim) autodistrugere, sabordare.  Sabot, substantiv masculin
Sinonime: papuc, încălţăminte primitivă.  Sabota, verb
Sinonime: a frâna, a împiedica (o acţiune), a unelti; a pune piedici.  Sabotaj, substantiv neutru
Sinonime: uneltire, frânare, împiedicare.  Sabotare, substantiv
Sinonime: sabotaj.  Sabrer, substantiv
Sinonime: duelist, floretist, luptător cu sabia, militar brutal și incult, scrimer, spadasin.  Sabretaș, substantiv
Sinonime: (învechit) geantă, punguță, săculeț.  Săbui, verb
Sinonime: a săbia.  Sabur, substantiv
Sinonime: aloe, (variantă învechită) sabri.  Sabural, adjectiv
Sinonime: (limbă saburală) limbă încărcată.  Sabuș, substantiv (învechit)
Sinonime: bacșiș, (variantă) sabaș.  Sac, substantiv masculin
Sinonime: traistă; geantă, valiză, sacoşă.  Saca, substantiv
Sinonime: butoi pe două roți; (argou) trăsură de închiriat.  Aba (abale), substantiv feminin
Sinonime: dimie, postav, pănură, ţesătură groasă de lână; (popular) suman; (regional) saiac, zeghe.  Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  Abnegaţie, substantiv feminin
Sinonime: devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.  Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime: abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.  Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime: admisibil, corect, decent, onest, bun, satisfăcător, mulţumitor, convenabil, potrivit, rezonabil, sustenabil, tolerabil, suportabil.  Actor, substantiv masculin
Sinonime: actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator, actriță, arlechin, artist, artistă, bufon, cabotin, clovn, colombină, comic, compars, divă, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) actoriță, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar.  Adulmeca, verb
Sinonime: a căuta să afle, a da de urmă, a descoperi, a mirosi, a observa, a simţi, a supraveghea, a umbla după, a urmări, (învechit) a adulma, (Muntenia și Oltenia) a mâșâi, (rar) a puncta, (regional) a adurmeca, (regional) a mușina, (regional) a mușlui, (regional) a ulma, (regional) a vetri.  Ai, substantiv masculin (regional)
Sinonime: (botanică) usturoi; (ai sălbatic) (regional) pur; (aiul şarpelui) (regional) pur.  Ajunge, verb
Sinonime: a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva).

Ajunge, interjecție
Sinonime: atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!  Alaun, substantiv neutru
Sinonime: piatră-acră, sare-acră, sulfat dublu de aluminiu și potasiu, (prin Moldova şi Bucovina) săricică, (prin vestul Transilvaniei) săricea, (regional) tipsă.  Angara, substantiv feminin
Sinonime: necaz, belea, neajuns, mizerie; (învechit) bir, dare, impozit, corvoadă, obligație (în bani sau zile de lucru).  Aniversa, verb
Sinonime: a comemora, a sărbători, a celebra.  Antropofag, substantiv masculin
Sinonime: canibal, sălbatic.  Apăra, verb
Sinonime: a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).  Apărător, substantiv masculin
Sinonime: ocrotitor, protector, salvator, sprijin, sprijinitor, susţinător, (rar) proteguitor, protejator, (învechit) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (figurat) reazem; avocat; fundaş.  Apela, verb
Sinonime: a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).  Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.  Aprecia, verb
Sinonime: a evalua, a estima, a preţui, a judeca; a admira; a măsura, a determina; a degusta, a savura.  Arid (aridă), adjectiv
Sinonime: uscat, sec, sterp, nisipos, neroditor, pustiu, deşertic, vid, steril; (figurat) sărac, lipsit de farmec, fad; neatrăgător.  Ariditate, substantiv feminin
Sinonime: uscăciune, pustietate, deşert, sterilitate; sărăcie.  Armată, substantiv feminin
Sinonime: harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.  Asiduitate, substantiv feminin
Sinonime: stăruinţă, silinţă, sârguinţă, insistenţă, zel, regularitate, constanță.  Asiduu (asiduă), adjectiv
Sinonime: stăruitor, insistent, sârguincios, zelos, scrupulos, exact, muncitor.  Asupra, prepoziție
Sinonime: peste, pe; contra, împotrivă; înspre, spre, către; cu privire la (ceva sau cineva).  Aşternut, substantiv neutru
Sinonime: culcuş, pat, saltea; ţol, covor, cergă.

Aşternut, adjectiv
Sinonime: pus.  Atentat, substantiv neutru
Sinonime: agresiune, asasinat, atac, atentare, atingere, camuflet, complot, crimă, delict, fărădelege, infracţiune, ofensă, sacrilegiu, tentativă de omor, ultraj, viol, violare, violență.  Atenţie, substantiv feminin
Sinonime: concentrare, băgare de seamă, grijă, interes; (figurat) amabilitate, solicitudine, bunăvoinţă, politeţe; cadou, dar.

Atenţie, interjecție
Sinonime: păzea! piua! şase! şest! zexe!  Atârna, verb
Sinonime: a agăţa, a anina, a suspenda; (figurat) a depinde, a fi subordonat, a fi legat de (ceva sau de cineva); a cântări, a apăsa; a spânzura.  Atribuţie, substantiv feminin
Sinonime: îndatorire, însărcinare, obligaţie, sarcină; funcție, prerogativă, competență.  Atroce, adjectiv
Sinonime: cumplit, teribil, groaznic, fioros, sângeros, crunt, îngrozitor, oribil, dureros, feroce, insuportabil, monstruos.  Autoritate, substantiv feminin
Sinonime: prestigiu, valoare morală, consideraţie; somitate, erudit, savant, specialist; instituţie, organizaţie, oficiu, administrație, comandament, guvern, putere.  Azotat, substantiv masculin
Sinonime: (chimie) nitrat; (azotat de amoniu) salpetru de Leuna; (azotat de argint) nitrat de argint, (popular) piatra-iadului; (azotat de calciu) nitrocalcit, salpetru de Norvegia; (azotat de celuloză) nitroceluloză; (azotat de potasiu) nitrat de potasiu, salpetru de India, (popular) silitră; (azotat de sodiu) nitrat de sodiu, salpetru de Chile.

Azotat, adjectiv
Sinonime: azotos.  Ba, adverb (familiar şi regional)
Sinonime: nu, nicidecum, de loc, de fel, nici vorbă, nici pomeneală, nici gând, nici de fel, nici de leac, da de unde, ţi-ai găsit, vorbă să fie, în nici un caz, aş!, (regional) baiu!

Bă, interjecție (familiar)
Sinonime: mă, măi, hei, fă, bre; tii, măi-măi, ia uite, aoleo.  Baclava, substantiv feminin
Sinonime: sarailie.  Baftă, substantiv feminin (familiar)
Sinonime: noroc, şansă.  Bagaj, substantiv neutru
Sinonime: sarcină, greutate, povară, pachet, valiză, încărcătură; calabalâc, (la plural) catrafuse, boarfe, bulendre; cunoștințe, cultură, formație.  Balast, substantiv neutru
Sinonime: lest, încărcătură; (figurat) povară, greutate, sarcină; rezervor.  Bale, substantiv feminin (plural)
Sinonime: salivă.  Baracă, substantiv feminin
Sinonime: adăpost, cabană, debara, hangar, magazie, (depreciativ) şandrama, (Moldova) gașcă, (variantă) baratcă.  Barbar (barbară), adjectiv
Sinonime: atroce, bestial, brutal, primitiv, grosier, feroce, fără milă, crud, sălbatic, grosolan, necioplit, sadic.  Barbarie, substantiv feminin
Sinonime: atrocitate, bestialitate, sălbăticie, cruzime, ferocitate, primitivism; nomadism, sadism.  Barbă, substantiv
Sinonime: bărbie; (botanică) ţeapă, (popular) mustaţă; (botanică) (barba-boierului) avrămeasă, avrămească, (regional) cârstănească, cristeneasă; (barba-caprei) (regional) floare-de-câmp-galbenă, salată-de-iarnă, ţâţa-caprei; (barba-caprei) (regional) coada-şopârlei; (barba-împăratului) (regional) noptiţă, norea; (barba-popii) (regional) barba-ţapului, coada-priculicilor, cornul-dracului, floarea-zmeului, goliciunea-fetii-pădurii, Mama-Pădurii; (barba-ursului) coada-calului.  Barcă, substantiv feminin
Sinonime: luntre, caiac, lotcă, șaică, cin.  Bate, verb
Sinonime: a lovi, a da pumni (palme sau picioare), a boxa, a brutaliza, a maltrata, a vătăma, (regional) a jupăi; (reflexiv) a se război, a se lupta, a se răfui, a se încăiera, (învechit) a se oşti; a învinge, a birui, a izbândi, a înfrânge, a zdrobi, a nimici; (despre inimă) a zvâcni, a pulsa, a palpita; a străbate, a cutreiera, a umbla.  Batjocoritor (batjocoritoare), adjectiv
Sinonime: insultător, de ocară, înjositor, dezonorant, umilitor; înţepător, usturător, tăios, caustic, zeflemitor, ironic, sarcastic, satiric, incisiv.  Batjocură, substantiv feminin
Sinonime: înjosire, insultă, injurie, ponegrire, defăimare, (regional) bălăcărie, ocară, umilire; bătaie de joc, batjocorire, băşcălie, luare în derâdere; înţepătură, ironie, zeflemea, sarcasm; necinstire, violare, dezonoare.  Baza, verb (reflexiv)
Sinonime: a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva).

Bază, substantiv feminin
Sinonime: temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.  Bazaochi (bazaoache), adjectiv (regional)
Sinonime: saşiu; nebunatic, ştrengar, aiurit, zăpăcit.  Bazilică, substantiv feminin
Sinonime: biserică, templu, capelă, lăcaş de cult, catedrală, monument, sanctuar.  Băga, verb
Sinonime: a introduce, a penetra, a face să intre, a vârî; a înfige; a investi, a depune, a angaja; (regional) a se angaja, a se tocmi, a se prinde; (reflexiv) a se amesteca, a interveni.