Rostogoli, verb
Sinonime: a cădea învârtindu-se, a se da de-a dura, a se da de-a berbeleacul, a se duce de-a rostogolul, a se roti în jos, a se prăbuşi, a se prăvăli.  

---

Aluneca, verb
Sinonime: a se deplasa, a cădea, a se rostogoli; a se strecura, a pătrunde, a se fofila, a se tupila.  Capota, verb
Sinonime: a se răsturna, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a se prăbuşi; (figurat) a rata, a pierde, a eşua.

Capotă, substantiv
Sinonime: acoperiș pliabil; mantou; prezervativ.  Durui, verb
Sinonime: a hurui; a rostogoli.  Prăbuşi, verb
Sinonime: a se prăvăli, a se nărui, a cădea, a se surpa, a se dărâma, a se rostogoli.  Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime: cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.  Prăvăli, verb
Sinonime: a doborî, a trânti, a culca; (reflexiv) a se rostogoli, a se duce de-a rostogolul, a se duce de-a dura, a se precipita, a aluneca, a se prăbuşi, a se nărui, a se dărâma, a se surpa, a se răsturna, a cădea; (figurat) a înfrânge, a răpune, a învinge, a îngenunchea.  Răsturna, verb
Sinonime: a cădea, a se prăvăli, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a pica.  Tăvăli, verb
Sinonime: a se rostogoli, a se da de-a berbeleacul; a murdări, a mânji, a tărbăci, a terfeli.  Îmburda, verb (regional)
Sinonime: a (se) prăbuși, a (se) răsturna, a (se) rostogoli, a (se) trânti la pământ, a cădea, a da peste cap, a doborî, a întoarce, a pica, a răscoli, a răvăși, a se dărâma, a se împiedica, a se nărui, a se prăvăli, a se ruina, a se surpa, (învechit; figurat) a nimici, (variantă) a (se) îmborda.  Tăvăleală (tăvăleli), substantiv feminin
Sinonime: bătaie, trânteală; rostogolire; încăierare, luptă.  Degringoladă, substantiv
Sinonime: debandadă, prăbușire, rostogolire rapidă, cădere, cabriolă; (figurat) decădere treptată, degradare progresivă, ruinare.  Durăi, verb
Sinonime: a se da peste cap, a se da de-a dura, a se rostogoli, a hurui, a tuna.  Durdulica, verb
Sinonime: a rostogoli.  Duriga, verb
Sinonime: (regional) a rostogoli, a da de-a dura.  Grohoti, verb
Sinonime: a grohăi, a guiţa, a face zgomot rostogolindu-se.  Prăstăvăli, verb
Sinonime: (regional) a (se) prăvăli, a (se) rostogoli.  Prăval, substantiv
Sinonime: abis, adânc, cădere de apă, clină, coastă, coborâș, costișă, depresiune, gârlă, muchie, pantă, povârniș, prăpastie, pripor, repeziș, rostogolire, scoborâș, versant, zar, (variantă) prival.  Prăvălire, substantiv
Sinonime: cădere, dărâmare, decădere, doborâre, năruire, prăbușire, rostogolire, (rar) rostogolit, surpare.  Prestogoli, verb
Sinonime: (învechit) a se rostogoli (peste).  Prăpăstui, verb
Sinonime: a arunca, a azvârli, a da buzna, a năvăli, a prăvăli, a rostogoli, a sări, a se năpusti, a se precipita, a se repezi, a tăbărî, a zvârli; (învechit) a muri, a se pierde, a se prăpădi.  Coteli, verb (regional)
Sinonime: a căuta cu de-amănuntul, a coleși, a coti, a cotrobăi, a fura, a linchi din oale, a linge farfuriile, a scobeli, a scotoci, a se rostogoli, (variantă) a cotili.  Prostovoli, verb (învechit)
Sinonime: a (se) prăvăli, a (se) rostogoli, (regional) a (se) prăstăvăli, (variantă) a (se) prostovăli.  Prăstăvala, substantiv articulat (regional)
Sinonime: (locuțiune; de-a prăstăvala) de-a berbeleacul, de-a dura, de-a rostogolul, de-a tumba, rostogolindu-se peste cap.  Răsucire, substantiv
Sinonime: deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, încolăceală, încolăcire, încolăcitură, îndoire, înfășurare, întoarcere, întors, învălătucire, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, luxare, luxație, răsuceală, răsucit, răsucitură, rostogolire, rotație, rotire, rotit, scrânteală, scrântire, scrântitură, suceală, sucire, sucit, sucitură, torsionare, torsiune, vălătuceală, (popular) rotitură, (popular) rotocol.  Îmburdare, substantiv
Sinonime: prăbușire, răsturnare, rostogolire, trântire la pământ, (învechit; figurat) nimicire, (variantă) îmbordare.  Îmburdat, adjectiv
Sinonime: prăbușit, răsturnat, rostogolit, trântit la pământ, (variantă) îmbordat.