Rostogol
Rostogol, substantiv neutru
Sinonime: prăvălire, cădere, prăbuşire.  
 
Rostogoli
Rostogoli, verb
Sinonime: a cădea învârtindu-se, a se da de-a dura, a se da de-a berbeleacul, a se duce de-a rostogolul, a se roti în jos, a se prăbuşi, a se prăvăli.  
 
Rostogolire
Rostogolire, substantiv
Sinonime: degringoladă, prăbușire, prăvălire, rostogolit, tăvălire, (învechit) tăvălicitură, (regional) îmburdare.  
 
Rostogolitor-de-piatră
Rostogolitor-de-piatră, substantiv masculin
Sinonime: (ornitologie) scormonitor-de-piatră.  
 

Aluneca
Aluneca, verb
Sinonime: a se deplasa, a cădea, a se rostogoli; a se strecura, a pătrunde, a se fofila, a se tupila.  
 
Capota
Capota, verb
Sinonime: a se răsturna, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a se prăbuşi; (figurat) a rata, a pierde, a eşua.

Capotă, substantiv
Sinonime: acoperiș pliabil; mantou; prezervativ.  
 
Durui
Durui, verb
Sinonime: a hurui; a rostogoli.  
 
Prăbuşi
Prăbuşi, verb
Sinonime: a se prăvăli, a se nărui, a cădea, a se surpa, a se dărâma, a se rostogoli.  
 
Prăbuşire
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime: cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.  
 
Prăvăli
Prăvăli, verb
Sinonime: a doborî, a trânti, a culca; (reflexiv) a se rostogoli, a se duce de-a rostogolul, a se duce de-a dura, a se precipita, a aluneca, a se prăbuşi, a se nărui, a se dărâma, a se surpa, a se răsturna, a cădea; (figurat) a înfrânge, a răpune, a învinge, a îngenunchea.  
 
Răsturna
Răsturna, verb
Sinonime: a cădea, a se prăvăli, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a pica.  
 
Tăvăli
Tăvăli, verb
Sinonime: a se rostogoli, a se da de-a berbeleacul; a murdări, a mânji, a tărbăci, a terfeli.  
 
Îmburda
Îmburda, verb (regional)
Sinonime: a (se) prăbuși, a (se) răsturna, a (se) rostogoli, a (se) trânti la pământ, a cădea, a da peste cap, a doborî, a întoarce, a pica, a răscoli, a răvăși, a se dărâma, a se împiedica, a se nărui, a se prăvăli, a se ruina, a se surpa, (învechit; figurat) a nimici, (variantă) a (se) îmborda.  
 
Tăvăleală (tăvăleli)
Tăvăleală (tăvăleli), substantiv feminin
Sinonime: bătaie, trânteală; rostogolire; încăierare, luptă.  
 
Căpăţânoasă
Căpăţânoasă, substantiv
Sinonime: (botanică) rostogol, scai, scaiete, tătarnică.  
 
Ciurlan
Ciurlan, substantiv
Sinonime: (botanică) salcicorn, săricică, (rar) salsolă, (regional) burcum, ciulin, curai, fugaci, parpalac, pochitnic, rostogol, sărigea, tartan, tărfălog, tăvălug, târtan, vălătuc, vătălan, iarba-porcului, iarbă-sărată.  
 
Degringoladă
Degringoladă, substantiv
Sinonime: debandadă, prăbușire, rostogolire rapidă, cădere, cabriolă; (figurat) decădere treptată, degradare progresivă, ruinare.  
 
Durăi
Durăi, verb
Sinonime: a se da peste cap, a se da de-a dura, a se rostogoli, a hurui, a tuna.  
 
Durdulica
Durdulica, verb
Sinonime: a rostogoli.  
 
Duriga
Duriga, verb
Sinonime: (regional) a rostogoli, a da de-a dura.  
 
Grohoti
Grohoti, verb
Sinonime: a grohăi, a guiţa, a face zgomot rostogolindu-se.  
 
De-a prăvălacul
De-a prăvălacul, locuțiune adverbială
Sinonime: de-a berbeleacul, de-a dura, de-a rostogolul, peste cap.  
 
Prăstăvăli
Prăstăvăli, verb
Sinonime: (regional) a (se) prăvăli, a (se) rostogoli.  
 
Prăval
Prăval, substantiv
Sinonime: abis, adânc, cădere de apă, clină, coastă, coborâș, costișă, depresiune, gârlă, muchie, pantă, povârniș, prăpastie, pripor, repeziș, rostogolire, scoborâș, versant, zar, (variantă) prival.  
 
Prăvălire
Prăvălire, substantiv
Sinonime: cădere, dărâmare, decădere, doborâre, năruire, prăbușire, rostogolire, (rar) rostogolit, surpare.  
 
Prestogoli
Prestogoli, verb
Sinonime: (învechit) a se rostogoli (peste).  
 
Prăpăstui
Prăpăstui, verb
Sinonime: a arunca, a azvârli, a da buzna, a năvăli, a prăvăli, a rostogoli, a sări, a se năpusti, a se precipita, a se repezi, a tăbărî, a zvârli; (învechit) a muri, a se pierde, a se prăpădi.  
 
Coteli
Coteli, verb (regional)
Sinonime: a căuta cu de-amănuntul, a coleși, a coti, a cotrobăi, a fura, a linchi din oale, a linge farfuriile, a scobeli, a scotoci, a se rostogoli, (variantă) a cotili.  
 
Prostovoli
Prostovoli, verb (învechit)
Sinonime: a (se) prăvăli, a (se) rostogoli, (regional) a (se) prăstăvăli, (variantă) a (se) prostovăli.  
 
Prăstăvala
Prăstăvala, substantiv articulat (regional)
Sinonime: (locuțiune; de-a prăstăvala) de-a berbeleacul, de-a dura, de-a rostogolul, de-a tumba, rostogolindu-se peste cap.  
 
Răsucire
Răsucire, substantiv
Sinonime: deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, încolăceală, încolăcire, încolăcitură, îndoire, înfășurare, întoarcere, întors, învălătucire, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, luxare, luxație, răsuceală, răsucit, răsucitură, rostogolire, rotație, rotire, rotit, scrânteală, scrântire, scrântitură, suceală, sucire, sucit, sucitură, torsionare, torsiune, vălătuceală, (popular) rotitură, (popular) rotocol.  
 
Marină
Marină, substantiv
Sinonime: flotă, forțele navale, navigație, știința și tehnica navigației.

Marina, verb
Sinonime: a macera, a saramura; (plutărit; despre bușteni) a da de-a rostogolul, a roti o dată (pe grosime).  
 
Îmburdare
Îmburdare, substantiv
Sinonime: prăbușire, răsturnare, rostogolire, trântire la pământ, (învechit; figurat) nimicire, (variantă) îmbordare.  
 
Îmburdat
Îmburdat, adjectiv
Sinonime: prăbușit, răsturnat, rostogolit, trântit la pământ, (variantă) îmbordat.  
 
Tologi
Tologi, verb (regional)
Sinonime: a călca în picioare, a culca la pământ, a lăsa un teren necultivat, a se întinde, a se lungi, a se tolăni, (regional) a se asocia, (regional) a se da de-a rostogolul, (regional) a toloci.  
 
Rulare
Rulare, substantiv
Sinonime: înfășurare, învăluire, proiectare, rostogolire, rulaj.  
 
Tăvălicitură
Tăvălicitură, substantiv (învechit)
Sinonime: rostogolire, unduire.  
 
Tăvălire
Tăvălire, substantiv
Sinonime: culcare, doborâre, rostogolire, strivire, zvârcolire, (învechit și figurat) înjosire, (învechit) tăvălitură, (regional) târnoseală, (regional) trevelit.  
 
Ponorâre
Ponorâre, substantiv
Sinonime: dărâmare, năruire, prăbușire, prăvălire, rostogolire, surpare, surpătură.  
 
Berbeleac
Berbeleac, substantiv
Sinonime: rostogolire, (regional) leagăn.  
 
Tăvălitură
Tăvălitură, substantiv
Sinonime: călcătură, dâră, rostogolire, tăvălire, urmă, (învechit și figurat) înjosire, (învechit) obiect murdar, (regional) târnoseală, (regional) trevelit, (regional) zdrigolitură.  
 
Durăire
Durăire, substantiv (popular)
Sinonime: ciuruit, durăială, duruitură, gângurit, huruitură, rostogolire (cu zgomot), (Banat) tunet, (variantă) duruire.  
 
Păstrăgăli
Păstrăgăli, verb (regional)
Sinonime: a rostogoli.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar