Rezonanţă, substantiv feminin Sinonime:
răsunet, ecou, sunet.
Răsunet, substantiv neutru Sinonime:
ecou, sunet, ton, timbru, rezonanţă, zgomot; vâlvă, faimă.
Sonoritate, substantiv feminin
Sinonime:
acustică, amploare, armonie, fonie, muzicalitate, plenitudine, rezonanță, sunet, timbru, unisonanță.
Şters (ștearsă), adjectiv Sinonime:
(figurat) neclar, fără culoare, fără strălucire, spălăcit, întunecat, fără contur; tocit, ros, fără rezonanţă, stins; fără calităţi, mediocru.
Mat (mată), adjectiv
Sinonime:
lipsit de luciu; opac; (despre sunete) lipsit de rezonanță, fără răsunet, înfundat.
Ecou, substantiv
Sinonime:
răsunet, (popular) hăuit, sunet, (prin Transilvania şi Oltenia) sun, (învechit) eho, rezonanță, reflecție, vâlvă; consecință, interacțiune, reacție, reflex, repercusiune.
Insonor, adjectiv
Sinonime:
lipsit de sonoritate, lipsit de rezonanță, lipsit de acustică, fonoizolant.
Rezona, verb
Sinonime:
a cântări cu mintea, a chibzui, a cugeta, a cumpăni, a gândi, a judeca, a medita, a raţiona, a reflecta; a face ecou, a se afla în rezonanță, a vibra.
Reverberație, substantiv
Sinonime:
difuziune, ecou, reflexie, refracție, repercusiune, rezonanță, (variantă) reverberațiune.
Dizarmonic, adjectiv
Sinonime:
cu rezonanță proastă, dezarmonic, dezarmonios, disarmonic, distonant, fals, lipsit de armonie, lipsit de rezonanță, (figurat) discordant, (figurat) neplăcut.
Lemnos, adjectiv
Sinonime:
bogat în arbori, păduros, (despre fructe) pietros, (figurat) uscățiv, (regional; despre carne) tare și fibros; (figurat; despre sunete) fără rezonanță, sec.
