Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Rezon
Rezon, substantiv neutru (rar)
Sinonime: motiv, temei, raţiune, judecată; îndreptăţire, justificare.  
Rezona
Rezona, verb
Sinonime: a cântări cu mintea, a chibzui, a cugeta, a cumpăni, a gândi, a judeca, a medita, a raţiona, a reflecta; a face ecou, a se afla în rezonanță, a vibra.  
Rezonabil (rezonabilă)
Rezonabil (rezonabilă), adjectiv
Sinonime: raţional, cumpănit, cuminte, cu judecată; acceptabil, potrivit, convenabil.  
Rezonabilitate
Rezonabilitate, substantiv
Sinonime: bun simț, practicabilitate, raționalitate.  
Rezonament
Rezonament, substantiv
Sinonime: raţionament.  
Rezonanţă
Rezonanţă, substantiv feminin
Sinonime: răsunet, ecou, sunet.  
Rezonat
Rezonat, adjectiv
Sinonime: cuminte, cumpănit, echilibrat, rațional, rezonabil.  

Abordabil (abordabilă)
Abordabil (abordabilă), adjectiv
Sinonime: accesibil, la îndemână, rezonabil, primitor.  
Acceptabil (acceptabilă)
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime: admisibil, corect, decent, onest, bun, satisfăcător, mulţumitor, convenabil, potrivit, rezonabil, sustenabil, tolerabil, suportabil.  
Chibzui
Chibzui, verb
Sinonime: a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.  
Convenabil (convenabilă)
Convenabil (convenabilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, acătării, nimerit, apt, admisibil, bunicel, suportabil, tolerabil, (familiar) pasabil, accesibil, moderat, rezonabil, (livresc) modic, ieftin.  
Echilibrat (echilibrată)
Echilibrat (echilibrată), adjectiv
Sinonime: cumpănit, ponderat, chibzuit, socotit, moderat, potolit, măsurat, temperat, calm, liniştit, calculat, proporţionat, armonios, cuminte, raţional, rezonabil, (învechit) rezonat.  
Filozofa
Filozofa, verb
Sinonime: a concepe, a cugeta, a disputa, a face filozofie, a gândi (profund), a medita, a rațiocina, a raționa, a reflecta, a rezona, a se ocupa de filozofie, a specula, (învechit) a filosofisi, (variantă) a filosofa.  
Înțelegător (înțelegătoare)
Înțelegător (înțelegătoare), adjectiv
Sinonime: ascultător, supus, docil, cuminte, rezonabil, bun, cumsecade.  
Înțelept (înțeleaptă)
Înțelept (înțeleaptă), adjectiv
Sinonime: cuminte, ştiutor, deştept, rezonabil; prudent, circumspect, chibzuit, cumpătat, reţinut.  
Judecată
Judecată, substantiv feminin
Sinonime: minte, raționament, raţiune, socoteală, rezon, gândire; proces, judeţ.  
Luminos (luminoasă)
Luminos (luminoasă), adjectiv
Sinonime: strălucitor, senin, clar, limpede, evident, strălucit, orbitor, flamboaiant, fulgurant, exploziv, fulminant, radiant, radios, strigător, răsunător, rezonant.  
Medita
Medita, verb
Sinonime: a analiza, a cerceta, a chibzui, a cugeta, a examina, a gândi, a investiga, a judeca, a plănui, a pune la cale, a raționa, a reflecta, a se concentra, a se gândi, a sta pe gânduri, a studia, a urmări, a urzi, a visa, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a semui; a da lecţii, a instrui, a învăţa, a preda o materie, a pregăti, a prepara.  
Minte
Minte, substantiv feminin
Sinonime: amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.  
Pasabil (pasabilă)
Pasabil (pasabilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, accesibil, admisibil, bunicel, comun, convenabil, mediocru, mediu, moderat, mulțumitor, potrivit, rezonabil, satisfăcător, suportabil, tolerabil.  
Raţional (raţională)
Raţional (raţională), adjectiv
Sinonime: logic, rezonabil, cumpănit, cumpătat, cuminte, cu judecată.  
Raţiune
Raţiune, substantiv feminin
Sinonime: minte, gândire, judecată, inteligenţă; temei, motiv, cauză, justificare, îndreptăţire, rezon.  
Răsunet
Răsunet, substantiv neutru
Sinonime: ecou, sunet, ton, timbru, rezonanţă, zgomot; vâlvă, faimă.  
Reflecta
Reflecta, verb
Sinonime: a (se) oglindi, a (se) răsfrânge, a chibzui, a contempla, a cugeta, a exprima, a gândi, a înfățișa, a judeca, a medita, a raționa, a reda, a reprezenta, a reveni, a se întoarce, a se proiecta, a se repercuta, a zugrăvi, a-și găsi expresia, a-și proiecta imaginea, (figurat) a se scălda, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a se mira, (învechit) a se refrânge, (învechit) a semui, (rar) a se prevedea, (rar) a se străvedea.  
Socotit
Socotit, substantiv neutru
Sinonime: calcul, calculare, chibzuială, socoteală, socotire, (învechit) sămăluire, (popular) răboj, (rar) calculație.

Socotit, adjectiv
Sinonime: bun, calculat, chibzuit, cuminte, cumpănit, cumpătat, echilibrat, folositor, gândit, înfrânat, înțelept, judicios, matur, măsurat, moderat, ponderat, rațional, rezonabil, serios, temeinic, util, (figurat) sănătos, (popular) mintos, (regional) samalit.  
Sonor (sonoră)
Sonor (sonoră), adjectiv
Sinonime: acustic, aerofon, armonios, asurzitor, cordofon, emfatic, fonic, idiofon, intens, melodic, melodios, membranofon, muzical, pătrunzător, plin, puternic, răsunător, renumit, rezonant, ronflant, sonic, strident, timbrat, tonant, tonitruant, unduios, unduit, vibrant, vorbit, vorbitor.  
Sonoritate
Sonoritate, substantiv feminin
Sinonime: acustică, amploare, armonie, fonie, muzicalitate, plenitudine, rezonanță, sunet, timbru, unisonanță.  
Şters (ștearsă)
Şters (ștearsă), adjectiv
Sinonime: (figurat) neclar, fără culoare, fără strălucire, spălăcit, întunecat, fără contur; tocit, ros, fără rezonanţă, stins; fără calităţi, mediocru.  
Mat (mată)
Mat (mată), adjectiv
Sinonime: lipsit de luciu; opac; (despre sunete) lipsit de rezonanță, fără răsunet, înfundat.  
Ecou
Ecou, substantiv
Sinonime: răsunet, (popular) hăuit, sunet, (prin Transilvania şi Oltenia) sun, (învechit) eho, rezonanță, reflecție, vâlvă; consecință, interacțiune, reacție, reflex, repercusiune.  
Insonor
Insonor, adjectiv
Sinonime: lipsit de sonoritate, lipsit de rezonanță, lipsit de acustică, fonoizolant.  
Sonant
Sonant, adjectiv
Sinonime: rezonant, sonor.  
Intelecție
Intelecție, substantiv
Sinonime: comprehensiune, concepțiune, conștiință, discernământ, geniu, intelect, intuiție, judecată, rezon, spirit, (variantă) intelecțiune.  
Motivaţie
Motivaţie, substantiv
Sinonime: argument, argumentare, cauză, justificare, mobil, motiv, motivare, rezon, scuză; ambiție, determinație, hotărâre, rezoluție, voință.  
Justificațiune
Justificațiune, substantiv
Sinonime: apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, justificație, rezon, scuzare.  
Argumentațiune
Argumentațiune, substantiv
Sinonime: alegație, argument, argumentare, argumentație, deducție, demonstrație, explicație, inducție, raționament, rezon, rezonament, silogism, sofism, sorit.  
Siloghism
Siloghism, substantiv
Sinonime: (învechit) argument, argumentație, arguție, deducție, demonstrație, logică, raționament, rezonament, silogism, sofism, sorit.  
Răsunător
Răsunător, adjectiv
Sinonime: puternic, rezonant, sonor, strălucit, strălucitor.

Răsunător, adverb
Sinonime: cu răsunet.  
Omenesc
Omenesc, adjectiv
Sinonime: afabil, altruist, android, antropoid, binefăcător, binevoitor, blând, caritabil, clar, clement, convenabil, filantrop, generos, indulgent, inteligibil, muritor, pământean, pământesc, plin de omenie, prietenos, rezonabil, social, terestru, terian, tolerant, uman, umanitar, umanoid, (popular) creștinesc, (popular) țărănesc.  
Raisonneur
Raisonneur, substantiv
Sinonime: (franțuzism) argumentator, dialectician, logician, palavragiu, rezoner, sofist, șicanator.  
Sofist
Sofist, substantiv
Sinonime: argumentator, cazuist, dialectician, escobar, retor, rezoner, șicanier.  
Deducere
Deducere, substantiv
Sinonime: decont, defalcare, discount, exonerare, exonerație, reducere, reducție, remiză, risturnă, substracție; concluzie, consecință, corolar, demonstrație, inferență, justificare, justificație, rezonament, silogism, sinteză; deducție, (învechit) deducțiune.  
Reverberant
Reverberant, adjectiv
Sinonime: răsunător, rezonant.  
Reverberație
Reverberație, substantiv
Sinonime: difuziune, ecou, reflexie, refracție, repercusiune, rezonanță, (variantă) reverberațiune.  
Asurzitor
Asurzitor, adjectiv
Sinonime: intens, puternic, rezonant, strident, tonant, tonitruant.  
Modic
Modic, adjectiv
Sinonime: acceptabil, accesibil, convenabil, de mică valoare, derizoriu, ieftin, infim, insignifiant, mediocru, minim, moderat, modest, neglijabil, neînsemnat, potrivit, rezonabil.  
Dilemă
Dilemă, substantiv
Sinonime: alegere, alternativă, încurcătură, opțiune, raționament, rezonament.  
Discutător
Discutător, substantiv (învechit)
Sinonime: argumentator, orator, rezoner, sofist, șicanator, șicanier, vorbitor, (învechit) disputător.  
Argumentator
Argumentator, substantiv
Sinonime: ergotar, filozof, polemist, retor, retorician, rezoner, sofist, șicanator, (învechit) discutător, (învechit) disputant.  
Necapricios
Necapricios, adjectiv
Sinonime: banal, constant, neschimbător, normal, rezonabil, stabil, statornic.  
Dizarmonic
Dizarmonic, adjectiv
Sinonime: cu rezonanță proastă, dezarmonic, dezarmonios, disarmonic, distonant, fals, lipsit de armonie, lipsit de rezonanță, (figurat) discordant, (figurat) neplăcut.  
Îndreptăţire
Îndreptăţire, substantiv
Sinonime: autoritate, calitate, cădere, competență, drept, dreptate, îndrituire, justificare, legitimare, legitimitate, motivare, motivație, rațiune, temei, (învechit) rezon, (învechit) voinicie, (popular) noimă.  
Lemnos
Lemnos, adjectiv
Sinonime: bogat în arbori, păduros, (despre fructe) pietros, (figurat) uscățiv, (regional; despre carne) tare și fibros; (figurat; despre sunete) fără rezonanță, sec.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...