Rezon, substantiv neutru (rar) Sinonime:
motiv, temei, raţiune, judecată; îndreptăţire, justificare.
Rezona, verb
Sinonime:
a cântări cu mintea, a chibzui, a cugeta, a cumpăni, a gândi, a judeca, a medita, a raţiona, a reflecta; a face ecou, a se afla în rezonanță, a vibra.
Rezonabil (rezonabilă), adjectiv Sinonime:
raţional, cumpănit, cuminte, cu judecată; acceptabil, potrivit, convenabil.
Rezonabilitate, substantiv
Sinonime:
bun simț, practicabilitate, raționalitate.
Rezonabl, adjectiv (învechit)
Sinonime:
accesibil, echitabil, raționabil, rezonabil.
Rezonament, substantiv
Sinonime:
raţionament.
Rezonanţă, substantiv feminin Sinonime:
răsunet, ecou, sunet.
Rezonare, substantiv
Sinonime:
chibzuire, cugetare, cumpănire, gândire, judecare, meditare, raționare, reflectare; vibrare.
Rezonat, adjectiv
Sinonime:
cuminte, cumpănit, echilibrat, rațional, rezonabil.
Rezoner, substantiv
Sinonime:
argumentator, ergotar, gânditor, raisonneur, (învechit) discutător, (învechit) ergotator, (învechit) rezonant.
Rezonimi, verb (desuet)
Sinonime:
a gândi, a raționa.
Rezonui, verb (învechit)
Sinonime:
a protesta, a raționa, a rezona, a ridica obiecții, (popular) a cârti.
Abordabil (abordabilă), adjectiv Sinonime:
accesibil, la îndemână, rezonabil, primitor.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Chibzui, verb
Sinonime:
a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.
Convenabil (convenabilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, acătării, nimerit, apt, admisibil, bunicel, suportabil, tolerabil, (familiar) pasabil, accesibil, moderat, rezonabil, (livresc) modic, ieftin.
Echilibrat (echilibrată), adjectiv
Sinonime:
cumpănit, ponderat, chibzuit, socotit, moderat, potolit, măsurat, temperat, calm, liniştit, calculat, proporţionat, armonios, cuminte, raţional, rezonabil, (învechit) rezonat.
Filozofa, verb
Sinonime:
a concepe, a cugeta, a disputa, a face filozofie, a gândi (profund), a medita, a rațiocina, a raționa, a reflecta, a rezona, a se ocupa de filozofie, a specula, (învechit) a filosofisi, (variantă) a filosofa.
Înțelegător (înțelegătoare), adjectiv Sinonime:
ascultător, supus, docil, cuminte, rezonabil, bun, cumsecade.
Înțelept (înțeleaptă), adjectiv Sinonime:
cuminte, ştiutor, deştept, rezonabil; prudent, circumspect, chibzuit, cumpătat, reţinut.
Judecată, substantiv feminin Sinonime:
minte, raționament, raţiune, socoteală, rezon, gândire; proces, judeţ.
Luminos (luminoasă), adjectiv
Sinonime:
strălucitor, senin, clar, limpede, evident, strălucit, orbitor, flamboaiant, fulgurant, exploziv, fulminant, radiant, radios, strigător, răsunător, rezonant.
Medita, verb
Sinonime:
a analiza, a cerceta, a chibzui, a cugeta, a examina, a gândi, a investiga, a judeca, a plănui, a pune la cale, a raționa, a reflecta, a se concentra, a se gândi, a sta pe gânduri, a studia, a urmări, a urzi, a visa, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a semui; a da lecţii, a instrui, a învăţa, a preda o materie, a pregăti, a prepara.
Minte, substantiv feminin
Sinonime:
amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.
Pasabil (pasabilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, accesibil, admisibil, bunicel, comun, convenabil, mediocru, mediu, moderat, mulțumitor, potrivit, rezonabil, satisfăcător, suportabil, tolerabil.
Raţional (raţională), adjectiv Sinonime:
logic, rezonabil, cumpănit, cumpătat, cuminte, cu judecată.
Raţiune, substantiv feminin Sinonime:
minte, gândire, judecată, inteligenţă; temei, motiv, cauză, justificare, îndreptăţire, rezon.
Răsunet, substantiv neutru Sinonime:
ecou, sunet, ton, timbru, rezonanţă, zgomot; vâlvă, faimă.
Reflecta, verb
Sinonime:
a (se) oglindi, a (se) răsfrânge, a chibzui, a contempla, a cugeta, a exprima, a gândi, a înfățișa, a judeca, a medita, a raționa, a reda, a reprezenta, a reveni, a se întoarce, a se proiecta, a se repercuta, a zugrăvi, a-și găsi expresia, a-și proiecta imaginea, (figurat) a se scălda, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a se mira, (învechit) a se refrânge, (învechit) a semui, (rar) a se prevedea, (rar) a se străvedea.
Sănătos (sănătoasă), adjectiv
Sinonime:
adecvat, bun, conform, convenabil, corespunzător, curat, cuvenit, echilibrat, folositor, gândit, grozav, igienic, intact, în bună stare, întreg, judicios, natural, nealterat, neatins, nevătămat, nevătămător, neviciat, nimerit, normal, oportun, oxigenat, ozonat, potabil, prielnic sănătății, proaspăt, pur, purificat, rațional, recomandabil, recomandat, rezistent, rezonabil, salubru, salutar, serios, socotit, solid, stăruitor, strașnic, tare, teafăr, temeinic, teribil, util, valid, viguros, zdravăn, (figurat) bine consolidat, (figurat) chibzuit, (figurat) cinstit, (figurat) corect, (figurat) cu bun-simț, (figurat) cu prestigiu, (figurat) de bun-simț, (figurat) durabil, (figurat) indicat, (figurat) instructiv, (figurat) intangibil, (figurat) înțelept, (figurat) moral, (figurat) onest, (figurat) potrivit, (învechit și regional) nebântuit, (învechit și regional) sânătos, (învechit și regional) sinătos, (popular) nebolit, (popular) nestricat, (regional) neted.
Socotit, substantiv neutru
Sinonime:
calcul, calculare, chibzuială, socoteală, socotire, (învechit) sămăluire, (popular) răboj, (rar) calculație. Socotit, adjectiv
Sinonime:
bun, calculat, chibzuit, cuminte, cumpănit, cumpătat, echilibrat, folositor, gândit, înfrânat, înțelept, judicios, matur, măsurat, moderat, ponderat, rațional, rezonabil, serios, temeinic, util, (figurat) sănătos, (popular) mintos, (regional) samalit.
Sonor (sonoră), adjectiv
Sinonime:
acustic, aerofon, armonios, asurzitor, cordofon, emfatic, fonic, idiofon, intens, melodic, melodios, membranofon, muzical, pătrunzător, plin, puternic, răsunător, renumit, rezonant, ronflant, sonic, strident, timbrat, tonant, tonitruant, unduios, unduit, vibrant, vorbit, vorbitor.
Sonoritate, substantiv feminin
Sinonime:
acustică, amploare, armonie, fonie, muzicalitate, plenitudine, rezonanță, sunet, timbru, unisonanță.
Şters (ștearsă), adjectiv Sinonime:
(figurat) neclar, fără culoare, fără strălucire, spălăcit, întunecat, fără contur; tocit, ros, fără rezonanţă, stins; fără calităţi, mediocru.
Mat (mată), adjectiv
Sinonime:
lipsit de luciu; opac; (despre sunete) lipsit de rezonanță, fără răsunet, înfundat.
Ecou, substantiv
Sinonime:
răsunet, (popular) hăuit, sunet, (prin Transilvania şi Oltenia) sun, (învechit) eho, rezonanță, reflecție, vâlvă; consecință, interacțiune, reacție, reflex, repercusiune.
Insonor, adjectiv
Sinonime:
lipsit de sonoritate, lipsit de rezonanță, lipsit de acustică, fonoizolant.
Sonant, adjectiv
Sinonime:
rezonant, sonor.
Intelecție, substantiv
Sinonime:
comprehensiune, concepțiune, conștiință, discernământ, geniu, intelect, intuiție, judecată, rezon, spirit, (variantă) intelecțiune.
Motivaţie, substantiv
Sinonime:
argument, argumentare, cauză, justificare, mobil, motiv, motivare, rezon, scuză; ambiție, determinație, hotărâre, rezoluție, voință.
Justificațiune, substantiv
Sinonime:
apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, justificație, rezon, scuzare.
Argumentațiune, substantiv
Sinonime:
alegație, argument, argumentare, argumentație, deducție, demonstrație, explicație, inducție, raționament, rezon, rezonament, silogism, sofism, sorit.
Siloghism, substantiv
Sinonime:
(învechit) argument, argumentație, arguție, deducție, demonstrație, logică, raționament, rezonament, silogism, sofism, sorit.
Răsunător, adjectiv
Sinonime:
puternic, rezonant, sonor, strălucit, strălucitor. Răsunător, adverb
Sinonime:
cu răsunet.
Omenesc, adjectiv
Sinonime:
afabil, altruist, android, antropoid, binefăcător, binevoitor, blând, caritabil, clar, clement, convenabil, filantrop, generos, indulgent, inteligibil, muritor, pământean, pământesc, plin de omenie, prietenos, rezonabil, social, terestru, terian, tolerant, uman, umanitar, umanoid, (popular) creștinesc, (popular) țărănesc.
Raisonneur, substantiv
Sinonime:
(franțuzism) argumentator, dialectician, logician, palavragiu, rezoner, sofist, șicanator.
Sofist, substantiv
Sinonime:
argumentator, cazuist, dialectician, escobar, retor, rezoner, șicanier.
Deducere, substantiv
Sinonime:
decont, defalcare, discount, exonerare, exonerație, reducere, reducție, remiză, risturnă, substracție; concluzie, consecință, corolar, demonstrație, inferență, justificare, justificație, rezonament, silogism, sinteză; deducție, (învechit) deducțiune.
Reverberant, adjectiv
Sinonime:
răsunător, rezonant.
Reverberație, substantiv
Sinonime:
difuziune, ecou, reflexie, refracție, repercusiune, rezonanță, (variantă) reverberațiune.
Asurzitor, adjectiv
Sinonime:
intens, puternic, rezonant, strident, tonant, tonitruant.
Modic, adjectiv
Sinonime:
acceptabil, accesibil, convenabil, de mică valoare, derizoriu, ieftin, infim, insignifiant, mediocru, minim, moderat, modest, neglijabil, neînsemnat, potrivit, rezonabil.
Dilemă, substantiv
Sinonime:
alegere, alternativă, încurcătură, opțiune, raționament, rezonament.
Discutător, substantiv (învechit)
Sinonime:
argumentator, orator, rezoner, sofist, șicanator, șicanier, vorbitor, (învechit) disputător.
Argumentator, substantiv
Sinonime:
ergotar, filozof, polemist, retor, retorician, rezoner, sofist, șicanator, (învechit) discutător, (învechit) disputant.
Necapricios, adjectiv
Sinonime:
banal, constant, neschimbător, normal, rezonabil, stabil, statornic.
Dizarmonic, adjectiv
Sinonime:
cu rezonanță proastă, dezarmonic, dezarmonios, disarmonic, distonant, fals, lipsit de armonie, lipsit de rezonanță, (figurat) discordant, (figurat) neplăcut.
Îndreptăţire, substantiv
Sinonime:
autoritate, calitate, cădere, competență, drept, dreptate, îndrituire, justificare, legitimare, legitimitate, motivare, motivație, rațiune, temei, (învechit) rezon, (învechit) voinicie, (popular) noimă.
Lemnos, adjectiv
Sinonime:
bogat în arbori, păduros, (despre fructe) pietros, (figurat) uscățiv, (regional; despre carne) tare și fibros; (figurat; despre sunete) fără rezonanță, sec.
Dialectician, substantiv
Sinonime:
argumentator, filosof, filozof, logician, raisonneur, rezoner.
Logician, substantiv
Sinonime:
cartezian, dialectician, raisonneur, rezoner, (învechit) logic, (variantă) (învechit) loghisian.
Cugetăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
cugetător, judicios, rezonabil, (învechit) cugetăreț.
