Retragere, substantiv
Sinonime:
contractare, defluire, ieșire, izolare, recesiune, refugiu, repliere, retractare, scoatere, (franțuzism învechit) retretă.
Recul, substantiv neutru Sinonime:
retragere, dare înapoi.
Refugiu, substantiv neutru Sinonime:
adăpost, fugă, retragere; (figurat) consolare, alinare, mângâiere, împăcare.
Retiradă, substantiv (învechit)
Sinonime:
closet, toaletă, vece; retragere; (învechit) reteradă, (învechit) retirată, (învechit și regional) rătirată.
Derivă (derive), substantiv feminin
Sinonime:
abatere, depărtare, recul, retragere.
Eschivare, substantiv
Sinonime:
eschivat, eschivă, evitare, ferire, retragere, sustracțiune, sustragere, (învechit) șovăială.
Replia, verb
Sinonime:
a (se) strânge, a bate în retragere, a recula, a regresa, a se retracta, a se retrage în ordine, (figurat) a medita, (figurat) a se retrage în sine.
Însingurare, substantiv
Sinonime:
izolare (de lume), îndepărtare, pustnicire, retragere.
Recesiune, substantiv
Sinonime:
criză, depresiune, marasm, penurie, recul, retragere, slumpflație, stagflație, stagnație, (variantă) recesie.
Retrecisare, substantiv
Sinonime:
(franțuzism) intrare la apă, îngustare, retragere, strâmtare, strângere.
Ostaftcă, substantiv (învechit)
Sinonime:
permisie, plată, retragere (din armată).
Reteradă, substantiv (învechit)
Sinonime:
closet, latrină, loc de retragere, toaletă, vece, (variantă) retiradă.
Retrogresiune, substantiv
Sinonime:
mișcare în direcție opusă, recul, reflux, regresiune, retragere, retrogradație.
Întoarcere, substantiv
Sinonime:
adresare, arătură de toamnă, atragere (de partea cuiva), castrare, cârmire, desfacere, îmbrăcare pe dos, înapoiere, întors, întorsătură, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, jugănire, jugănit, mucezire (a fânului), rambursare, răsturnare, răsucire, recidivă, reflectare, reflexie, repercutare, restituire, retragere, retur, revenire, rotație, rotire, rotit, scopire, scopit, sterilizare, sucire, umezire (a tutunului), venire, (învechit) interpretare, (învechit) îndepărtare, (învechit) înnebunire, (învechit) răsfrângere, (învechit) refuz, (învechit) schimbare, (învechit) transformare, (învechit; figurat) convertire, (învechit; figurat) îndreptare, (popular) înturnare, (popular) înturnat, (popular) micșorare, (popular) rotitură, (popular) rotocol.
Desistare, substantiv
Sinonime:
abandon, abdicare, abținere, desistat, lăsare, renunțare, retragere, (variantă) dezistare.
Retretă, substantiv (franțuzism învechit)
Sinonime:
retragere; (variante) retrată, ritrată.
Neprezentare, substantiv
Sinonime:
abandonare, retragere.
Izolare, substantiv
Sinonime:
despărțire, desprindere, detașare, individualizare, izolat, izolație, retragere, segregare, segregație, separare, separatism, separație, singularizare, singurătate, (figurat) schimnicie, (figurat) sihăstrie, (livresc) solitudine, (rar) însingurare.
Introversiune, substantiv
Sinonime:
autism, egocentrism, retragere în sine însuși, schizoidie, schizotimie.
Dezescaladare, substantiv
Sinonime:
acalmie, coborâre, diminuare, regresiune, repliere, retragere.
Demisionare, substantiv
Sinonime:
demisionat, retragere, (învechit) dimisionare, (învechit) lipsire, (învechit) paretisire, (rar) destituire.
Repășire, substantiv (învechit)
Sinonime:
dare înapoi, îndepărtare, renunțare, retragere, tragere înapoi.
Retrată, substantiv (franțuzism învechit)
Sinonime:
retragere, (franțuzism învechit) retretă.
Ritrată, substantiv (franțuzism învechit)
Sinonime:
retragere, (franțuzism învechit) retretă.
