Renegare
Renegare, substantiv
Sinonime: abjurare, apostazie, contestare, dezavuare, dezmințire, erezie, herezie, lepădare, negare, negație, palinodie, renunțare, repudiere, respingere, retractare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, trădare, (învechit) rezignare, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.  
 

Abjurare (abjurări)
Abjurare (abjurări), substantiv feminin
Sinonime: abjurație, lepădare, renegare, renunțare publică la o idee (la o doctrină).  
 
Contestare
Contestare, substantiv
Sinonime: dezminţire, negare, negaţie, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (învechit) tagă, tăgăduinţă.  
 
Retractare
Retractare, substantiv
Sinonime: abjurație, apostazie, confirmație, palinodie, renegare, renunțare.  
 
Apostazie
Apostazie, substantiv
Sinonime: abandon, abjurație, răzvrătire, renegare, renunțare, repudiere, retractare, revoltă, trădare, (variantă) apostasie.  
 
Tăgăduinţă
Tăgăduinţă, substantiv
Sinonime: contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire.  
 
Tagă
Tagă, substantiv (învechit)
Sinonime: contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire.  
 
Tăgăduire
Tăgăduire, substantiv
Sinonime: contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, (învechit) făgăduință, (învechit) tagă.  
 
Repudiere
Repudiere, substantiv
Sinonime: abandon, despărțire, divorț, rejet, renegare, renunțare, respingere, ruptură.  
 
Negaţie
Negaţie, substantiv
Sinonime: contestare, denegare, dezmințire, negare, nihilism, refutație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (învechit) denegație, (învechit) infirmație, (învechit) negațiune, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.  
 
Lepădare
Lepădare, substantiv
Sinonime: abjurare, aruncare, azvârlire, călugărire, descălțare, dezbrăcare, dezicere, lepădat, negare, nemenționare, părăsire, refuz, renegare, renunțare, rupere, zvârlire, (popular) avort, (popular) scuipat, (popular) vomă, (variantă) lăpădare.  
 
Tăgăduială
Tăgăduială, substantiv
Sinonime: contestare, dezmințire, negare, negație, nerecunoaștere, renegare, tăgadă, tăgăduință, tăgăduire, (învechit) făgăduință, (învechit) tagă.  
 
Respingere
Respingere, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, excludere, inacceptare, înfierare, neacceptare, neadmitere, neaprobare, recuzare, refuz, refuzare, rejectare, rejectat, renegare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, repudiere, repulsie, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (învechit) recuzație, (popular) osândire.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar