Reglement, substantiv
Sinonime:
regulament.
Reglementa, verb Sinonime:
a aranja, a orândui; a norma, a legifera, a pune în ordine.
Reglementar, adjectiv
Sinonime:
legal, regulamentar, (învechit) regular, valid.
Reglementare, substantiv
Sinonime:
aranjare, canon, cartă, cod, constituție, convenție, decret, disciplină, dogmă, legalizare, lege, legiferare, orânduire, ordonanță, prescripție, stabilire, statut, (învechit) legiuire, (învechit) regularisire, (rar) regulare.
Codifica, verb
Sinonime:
a coda, a face legi, a legifera, a legiui, a normaliza, a raționaliza, a reglementa, a reuni într-un cod, a sistematiza, a stabili legi.
Contingenţă, substantiv feminin Sinonime:
atingere, contact, tangenţă, relaţie, legătură. Contingenta, verb
Sinonime:
a controla, a fixa, a limita, a măsura, a plafona, a raționa, a reglementa, a repartiza, a restrânge.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Legiuire, substantiv feminin (învechit și popular)
Sinonime:
dispoziție, judecare, judecată, legalizare, lege, legiferare, legislație, normă, reglementare, (învechit) pravilă.
Norma, verb
Sinonime:
a aranja, a fixa, a legifera, a orândui, a reglementa, a stabili. Normă, substantiv feminin
Sinonime:
canon, cartă, cod, convenție, criteriu, cutumă, directivă, dispoziție, indicație, instrucțiune, îndrumare, învățătură, lege, model, normativ, precept, prescripție, prevedere, principiu, protocol, rânduială, recomandare, regulă, standard, tipic, (învechit și regional) rost, (învechit) mărturie, (învechit) porunceală, (învechit) poruncită, (învechit) pravilă, (învechit) prescript, (învechit) regulativ, (învechit) tocmeală, (popular) poruncă, (rar) semn.
Sistematiza, verb
Sinonime:
a aranja, a așeza, a clasa, a clasifica, a conceptualiza, a corecta, a dispune, a distribui, a face sistematic, a grupa, a împărți, a întocmi, a moderniza, a normaliza, a orândui, a ordona, a organiza, a perfecţiona, a potrivi, a pune, a raționaliza, a rândui, a reglementa, a regula, a regulariza, a repartiza, a standardiza, a structura, (popular) a chiti, (popular) a drege, (popular) a tocmi.
Aranjare, substantiv
Sinonime:
aşezare, clasare, clasificare, distribuire, împărţire, ordonare, repartizare, rânduială, rânduire, sistematizare; pregătire, facere; reglare; reglementare; gătire.
Prioritiza, verb
Sinonime:
a avantaja, a privilegia, a pune pe primul plan; a clasifica, a clasa, a organiza, a reglementa, a ordona, a structura.
Statutar, adjectiv
Sinonime:
reglementar, legal.
Arbitraj, substantiv
Sinonime:
acomodament, acord, aranjament, compromis, conciliație, conducere (de către un arbitru), convenție, hotărâre, judecare, mediație, reglement, rezolvare, sentință, soluționare, verdict.
Legiferare, substantiv
Sinonime:
legalizare, legiferat, reglementare, (învechit) legiuire, (învechit) nomotemisire, (rar) lege.
Biurocratic, adjectiv
Sinonime:
administrativ, birocratic, funcționăresc, reglementar.
Regularisi, verb
Sinonime:
(învechit) a aranja, a da o lecție, a orândui, a pune la punct, a reglementa, a regula, a stabili.
Observanță, substantiv
Sinonime:
acceptație, normă (religioasă), obediență, observare, observație, practică, reglement, regulament, regulă, rit, statut, sumisiune.
Orânduire, substantiv
Sinonime:
aranjare, clasare, decizie, dispoziție, formațiune (socială), hotărâre, întocmire, învestire, ordin, organizare, poruncă, regim, reglementare, regulare, repartizare, sistem, societate, stabilire, (învechit) regularisire, (orânduire economică) bază economică; (orânduire feudală) feudalism, feudalitate, societate feudală.
Normat, adjectiv
Sinonime:
măsurat, reglementat, regulat, standardizat.
Regulare, substantiv
Sinonime:
aranjare, corectare, orânduire, ordonare, punere în ordine, reglementare, regularizare, sistematizare, stabilire.
Sistematizat, adjectiv
Sinonime:
aranjat, clasat, modernizat, normalizat, ordonat, organizat, perfecționat, rânduit, reglementat, standardizat.
Regularisire, substantiv (învechit)
Sinonime:
aranjare, orânduire, reglementare, stabilire.
Regular, adjectiv (învechit)
Sinonime:
armonios, după regulament, după regulă, exact, liniștit, ordonat, proporționat, punctual, reglementar, regulamentar, regulat, simetric, sistematic; (adverbial) cu regularitate, punctual.
Legifera, verb
Sinonime:
a codifica, a decreta, a edicta, a legaliza, a promulga, a reglementa, (învechit) a legiui.
Regularizare, substantiv
Sinonime:
corectare, reglementare, regulare, sistematizare.
Legalizare, substantiv
Sinonime:
autentificare, confirmare, consfințire, întărire, legiferare, oficializare, reglementare, titularizare, (învechit) legiuire.
Regulament, substantiv
Sinonime:
cartă, cod, protocol, statut, (învechit) reglement, (plural) reguli.
Legiferat, adjectiv
Sinonime:
legal, legalizat, reglementat, (învechit) legiuit. Legiferat, substantiv
Sinonime:
legiferare.
Regulamentare, substantiv (învechit)
Sinonime:
reglementare, regulare, (învechit) regularisire.
Regulamenta, verb (învechit)
Sinonime:
a pune în ordine, a reglementa, a regulariza, (figurat) a pune la punct, (rar) a chema la ordine.
