Rectificaţie, substantiv
Sinonime:
ameliorație, amendament, corectare, corectiv, corectură, corecție, corijare, îndreptare, punere la punct, rectificare, redresament, remodelare, repriză, retuș, revizie, (învechit) modificație, (învechit) rectificațiune.
Rectificațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
rectificare, rectificație.
Rectificativ (rectificativă), adjectiv
Sinonime:
corectiv, rectificator.
Rectificator, adjectiv
Sinonime:
corectiv, rectificativ, reparator.
Alcool, substantiv
Sinonime:
(alcooluri la plural; substantiv neutru) băutură, spirt; (alcooli la plural; substantiv masculin ) (chimie) (alcool amilic) pentanol; (alcool butilic) butanol; (alcool etilic) etanol; (alcool metilic) metanol; (alcool polihidroxilic) polialcool; (alcool polivinilic) polialcool vinilic; (alcool propilic) propanol; (alcool rafinat) alcool rectificat; (alcool rectificat) alcool rafinat; (alcool solidificat) metaldehidă.
Corectiv, substantiv neutru Sinonime:
rectificare, corijare, corectare. Corectiv, adjectiv
Sinonime:
atenuator, rectificativ.
Corecţie, substantiv feminin
Sinonime:
admonestare, bătaie, pedeapsă, puniție, (familiar) bumbăceală, (figurat) lecție; ameliorare, amendament, corectare, corectiv, îmbunătățire, îndreptare, modificare, rectificație, remaniere, retuș, revizie; (figură de stil) epanortoză; corectitudine.
Compensator, adjectiv
Sinonime:
compensatoriu, consolant, reconfortant; corector, rectificator, redresor. Compensator, substantiv
Sinonime:
potenţiometru.
Corectare, substantiv
Sinonime:
corijare, îndreptare, rectificare, (rar) rectificaţie, îmbunătăţire, remediere, retuş, retuşare, (figurat) reparare; regularizare.
Corector, substantiv
Sinonime:
cenzor, examinator, îndreptător, pic, rectificator, revizor, testor, verificator, (învechit) prot.
Remaniere, substantiv
Sinonime:
corecție, înlăturare, modificare, rectificație, restructurare, retuș, schimbare, transformare.
Erratum, substantiv
Sinonime:
corecție, corrigenda, erată, errata, rectificație.
Modificaţie, substantiv
Sinonime:
adaptare, adaptație, adăugare, alterare, alterație, amendament, avenant, codicil, corecție, deviere, falsificare, falsificație, fluctuație, interversiune, metamorfozare, metamorfoză, modificare, mutație, prefacere, preschimbare, rectificare, rectificație, remaniere, retuș, revizie, schimbare, transformare, transmutare, transmutație, variantă, variație, (variantă) modificațiune.
Modificat, adjectiv
Sinonime:
alterat, ameliorat, corijat, îmbunătățit, metamorfozat, prefăcut, prelucrat, preschimbat, rectificat, refăcut, remaniat, revizuit, schimbat, transformat, (învechit) strămutat.
Rectificare, substantiv
Sinonime:
corectare, corectiv, corectură, corijare, îmbunătățire, îndreptare, rectificație, remediere, retuș, retușare, (figurat) reparare, (învechit) rectificațiune.
Amendament, substantiv
Sinonime:
amandament, ameliorație, bălegar, codicil, compost, corecție, epandaj, fertilizație, îmbunătățire, îndreptare, îngrășământ, modificare, perfecționare, rectificație, retuș, revizie.
Îndreptare, substantiv
Sinonime:
ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.
Retușor, substantiv
Sinonime:
corector, cuturieră, rectificator.
Reparator, adjectiv
Sinonime:
compensator, întremător, înviorător, rectificator, reparatoriu, roborativ, stimulant, tonifiant, vivifiant. Reparator, substantiv
Sinonime:
depanator.
Îndreptat, adjectiv
Sinonime:
ameliorat, cinstit, ciulit, corect, corectat, dezdoit, drept, fortificat, îmbunătățit, înfiripat, însănătoșit, întărit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, netezit, nivelat, răsplătit, reconfortat, rectificat, refăcut, restabilit, ridicat, scuzat, tămăduit, tonificat, vindecat, (învechit) dezvinovățit, (învechit) îndereptat, (învechit) mântuit, (învechit) reorganizat, (învechit) sănătoșat, (Moldova) pribolit. Îndreptat, substantiv
Sinonime:
îndreptare, pretext, scuzare, (învechit) dezvinovățire, (învechit) dreptate, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) răsplată, (învechit) sentință.
Amendativ, adjectiv
Sinonime:
corectiv, rectificativ.
