Reşedinţă, substantiv feminin Sinonime:
sediu, domiciliu, rezidenţă.
Înstrăina, verb
Sinonime:
a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.
Locaş, substantiv neutru Sinonime:
adăpost, locuinţă, încăpere, aşezare, casă, sălaş, reşedinţă; biserică, mănăstire.
Rezidenţă, substantiv feminin Sinonime:
reşedinţă, sediu, domiciliu.
Scaun, substantiv neutru Sinonime:
(figurat) loc, funcţie; (învechit) tron; (figurat) reşedinţă, capitală; suport, postament, bază.
Stoliţă, substantiv
Sinonime:
capitală, reşedinţă, sediu; (regional) tron; (regional) bucătăreasă.
Taht, substantiv
Sinonime:
(învechit) capitală, reședință, scaun domnesc, sediu, subprefectură, tron; han, poștă, stație de poștă; (variante) tact, taft.
Șezământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, oprire, popas, reședință, sălaș, sediment, sediu, ședere.
Şedere, substantiv
Sinonime:
adăpost, adunare, așezare, casă, cămin, demnitate, domiciliu, inactivitate, inacțiune, inerție, întrunire, lenevie, lipsă de activitate, locuință, locuire, neactivitate, oprire, pasivitate, poziție, rang, reședință, reuniune, sălaș, sediu, stat, ședință, treaptă, (învechit) catismă.
