Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Rang
Rang, substantiv neutru
Sinonime: (figurat) treaptă, loc, poziţie socială, grad.  
Rangă
Rangă, substantiv feminin
Sinonime: bară, cange, drug.  

Bara
Bara, verb
Sinonime: a închide, a bloca, a astupa, a stăvili, a zăgăzui; (figurat) a împiedica, a opri, a întrerupe, a stopa; a anula, a desfiinţa, a şterge; a tăia; a obstrucţiona.

Bară, substantiv feminin
Sinonime: drug, stâlp, bârnă, grindă; semn, indiciu; levier, rangă; (regional) mocirlă, noroi.  
Breaslă
Breaslă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: asociaţie, organizație; tagmă, rang, cin; meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; branșă.  
Calitate
Calitate, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.  
Cange
Cange, substantiv feminin
Sinonime: prăjină, rangă; bară.  
Cin
Cin, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: rang, demnitate; tagmă, ordin călugăresc; (regional) luntre, barcă, lotcă, caic, şaică.  
Clasa
Clasa, verb
Sinonime: a ordona, a aranja, a clasifica, a rândui, a pune în rând; a închide un proces.

Clasă, substantiv feminin
Sinonime: grup, categorie; grad, rang, ierarhie.  
Condiţie
Condiţie, substantiv feminin
Sinonime: clauză, prevedere; factor, fapt, împrejurare, circumstanţă; situaţie, poziţie socială, rang, stare, titlu, teapă, treaptă, (popular) mână, seamă.  
Demnitate
Demnitate, substantiv feminin
Sinonime: prestigiu, gravitate, sobrietate; rang, ierarhie, treaptă socială, poziţie, (învechit) cin, dregătorie, ifos, orânduială, şedere, vrednicie, titlu, onoare.  
Fruntaş (fruntașă)
Fruntaş (fruntașă), adjectiv
Sinonime: cel dintâi, primul, de frunte, din cap, cel mai de seamă, de prim rang, de mâna întâi.  
Funcţie
Funcţie, substantiv feminin
Sinonime: activitate, calitate, destinaţie, funcţionare, grad, însărcinare, job, post, profesie, rang, rol, sarcină, serviciu, slujbă, (învechit) ridicare; (matematică) aplicaţie, (funcţie bijectivă) bijecţie, (funcţie surjectivă) surjecţie.  
Grad
Grad, substantiv neutru
Sinonime: eșalon, exponent, funcţie, ierarhie, indice, marcă, nivel, palier, poziţie, rang, stadiu, stare, treaptă, (prin Transilvania) ştric; (sintagmă) (grad de comparație) comparație.  
Grup
Grup, substantiv neutru
Sinonime: adunare, ansamblu, anturaj, asociație, asortiment, atrupament, bandă, castă, categorie, ceată, cenaclu, cerc, clan, clasă, clică, club, cohortă, colectiv, colecție, comitet, comunitate, confrerie, congregație, coterie, echipă, escuadă, etnie, facţiune, falanster, familie, fanfară, formație, formațiune, fracţiune, gamă, gang, gaşcă, gen, grupare, grupuscul, hoardă, ligă, mișcare, națiune, organizație, partid, pâlc, pluton, popor, populație, rang, reuniune, sectă, secțiune, serie, societate, specie, stol, tabără, tranșă, trib, trupă, uniune, varietate; (matematică) (grup abelian) grup comutativ.  
Huzmet
Huzmet, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: slujbă, funcţie, rang.  
Întâietate
Întâietate, substantiv feminin
Sinonime: prioritate, prim rang, supremaţie.  
Loc
Loc, substantiv neutru
Sinonime: spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.  
Mană
Mană, substantiv feminin
Sinonime: belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale.

Mâna, verb
Sinonime: a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi.

Mână, substantiv feminin
Sinonime: braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.  
Obraz
Obraz, substantiv neutru
Sinonime: faţă, figură, chip; persoană, ins, personaj; (învechit) rang, condiţie, stare socială.  
Onor
Onor, substantiv neutru
Sinonime: rang, treaptă, ierarhie, funcţie.  
Poziţie
Poziţie, substantiv feminin
Sinonime: alură, amplasare, aşezare, atitudine, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, dispoziție, figură, graviditate, ipostază, împrejurare, loc, opinie, orientare, părere, port, post, postură, poză, profesiune, punct de vedere, rang, sarcină, situare, situație (socială), stare, treaptă, ținută, unghi, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) pozițiune, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (rar) stațiune.  
Prim (primă)
Prim (primă), numeral ordinal
Sinonime: cel dintâi, întâi, dintâi, primul; princeps; superior, excelent, de prim ordin, de prim rang.  
Primar (primară)
Primar (primară), adjectiv
Sinonime: iniţial, primordial, originar; de bază, fundamental, de prim rang.  
Scară
Scară, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) succesiune, şir, serie; nivel, rang, treaptă.  
Spiţă
Spiţă, substantiv feminin
Sinonime: stinghie, fuscel; rudă, neam, origine, rang, treaptă, grad.  
Stare
Stare, substantiv feminin
Sinonime: situaţie, poziţie, circumstanţă; dispoziţie, postură; avere, resurse, fonduri; (învechit) clasă, categorie; rang, grad, ierarhie, treaptă.  
Șefie
Șefie, substantiv feminin
Sinonime: demnitate, rang, funcţie, conducere, direcţie, comandament.  
Ştangă
Ştangă, substantiv feminin
Sinonime: bară, drug, rangă.  
Teapă
Teapă, substantiv feminin
Sinonime: soi, varietate, fel, fire, caracter; stare, treaptă, rang.

Ţeapă, substantiv feminin
Sinonime: ghimpe, aşchie, ţandără; frigare, suliţă.  
Titlu
Titlu, substantiv neutru
Sinonime: antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.  
Treaptă
Treaptă, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) grad, nivel, etapă, fază, rang, poziţie, situaţie.  
Dregătorie
Dregătorie, substantiv
Sinonime: demnitate, poziţie, rang, treaptă.  
Hirotoni
Hirotoni, verb
Sinonime: a hirotonisi, a ridica în rang un cleric.  
Beatifica
Beatifica, verb
Sinonime: a canoniza, a ridica la rang de sfânt, a sacraliza, a sanctifica, a sfinți.  
Ordinal
Ordinal, adjectiv
Sinonime: care indică ordinea, care indică rangul.  
Standing
Standing, substantiv
Sinonime: clasă, etiaj, nivel, prestigiu, putere de cumpărare, rang, standard.  
Stepenă
Stepenă, substantiv (învechit)
Sinonime: categorie, clasă, grad, neam, poziție, rang, scară, seminție, situație, spiță, stare, treaptă, viță.  
Prepozit
Prepozit, substantiv
Sinonime: cap, căpetenie, comandant, conducător, guvernator, mai-mare, preot de rang înalt, prezident, superior, șef.  
Băni
Băni, verb (învechit)
Sinonime: a face mizerii (cuiva), a sâcâi, a trata (cu cineva), (regional) a nu lăsa pe cineva în pace, (regional) a se căi; a bate bani, (regional) a cheltui bani, (regional) a scoate bani; a exercita funcția de ban, a ridica pe cineva la rangul de ban.  
Şedere
Şedere, substantiv
Sinonime: adăpost, adunare, așezare, casă, cămin, demnitate, domiciliu, inactivitate, inacțiune, inerție, întrunire, lenevie, lipsă de activitate, locuință, locuire, neactivitate, oprire, pasivitate, poziție, rang, reședință, reuniune, sălaș, sediu, stat, ședință, treaptă, (învechit) catismă.  
Eșalon
Eșalon, substantiv
Sinonime: grad, nivel, rang, stadiu, treaptă, trupă, unitate de transport; altitudine (de zbor); (variantă) eșelon.  
Eroifica
Eroifica, verb (învechit)
Sinonime: a glorifica, a înălţa la rangul de erou.  
Mărire
Mărire, substantiv
Sinonime: amplificare, amploare, apoteoză, aroganță, augmentare, autoritate, binecuvântare, bulbucare, căscare, cârmuitor, cinste, cinstire, conducător, creștere, demnitar, demnitate, dezvoltare, dilatare, dimensiune, domnie, elogiere, elogiu, exaltare, extensiune, extindere, faimă, fală, fruntaș, fudulie, glorie, glorificare, grandoare, holbare, infatuare, intensificare, înălțime, înfumurare, îngâmfare, înmulțire, întărire, întețire, laudă, lărgire, lăudare, maiestate, majorare, măreție, mărit, măsură, multiplicare, omagiu, orgoliu, potențare, preamărire, preaslăvire, proporție, proslăvire, punct culminant, putere, rang, ridicare, rotunjire, scumpire, semeție, slavă, slăvire, splendoare, sporire, strălucire, suire, tărie, trufie, umflare, urcare, vanitate, zgâire, zgâit, (învechit) atotputernicie, (învechit) mărie, (învechit) mărime, (învechit) mândrie, (învechit) pohfală, (învechit) pohvalenie, (învechit) prealăudare, (învechit) preaslăvie, (învechit) sărbătorire, (popular și familiar) belire, (popular și familiar) bleojdire, (popular) boboșare, (popular) boldire, (regional) măreață.

Mărire, interjecție
Sinonime: osana, slavă.  
Ridicare
Ridicare, substantiv
Sinonime: anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.  
Înălțare
Înălțare, substantiv
Sinonime: ascensiune, avansare, clădire, construcție, construire, creștere, durare, înaintare (în rang), înălțat, mărire, promovare, ridicare, suire, suit, urcare, urcat, zidire, (figurat) dezvoltare, (figurat) lăudare, (figurat) progres, (figurat) slăvire, (figurat; învechit) aroganță, (învechit) încălecare, (învechit) înscăunare, (învechit) nălțare, (învechit) provivasire, (învechit) urcare pe tron, (învechit) văznesenie, (învechit; ca titulatură) Alteță, (livresc) edificare, (popular) Ispas; (Înălțarea Sfintei Cruci) Ziua Crucii, (popular) cârstov.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/





Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Dicti0nar.ro