Ramificare, substantiv
Sinonime:
despărțire în ramuri, diversificare, ramificaţie, (învechit) ramificațiune, (rar) rămurire.
Diversificare, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, diferențiere, polivalență, ramificare, variaţie.
Ram, substantiv neutru Sinonime:
cracă, creangă; diviziune, ramificaţie, ramificare, sector.
Ramificaţie, substantiv feminin
Sinonime:
arborizație, branșă, braţ, despărțitură, diviziune, parte, prelungire, ramificare, ramură, schimbător de cale, subdiviziune, subîmpărțire, tranșă, tronson, (chimie) catenă laterală, (învechit) ramificațiune.
Secţie, substantiv
Sinonime:
arondisment, atelier, branșă, brigadă, capitol, celulă, circă, circumscripție, comisariat, compartiment, cvartal, district, diviziune, falangă, grupă, local, miliție, poliție, raion, ramificare, ramură, sală, secțiune, subdiviziune, subfilială, subunitate, trupă, unitate, (învechit) despărțire.
Ramură, substantiv
Sinonime:
brahiblast, cracă, creangă, lemn, ram, rămurea, rămurică, (învechit și regional) stâlp, (regional) ratină, (regional) rază, (Transilvania) cloambă, (Transilvania, Bucovina și Oltenia) crac; branșă, disciplină, diviziune, domeniu, parte, rămureală, sector, specialitate, subdiviziune, subramură; ramificare, ramificație. Rămura, verb
Sinonime:
a se rămuri.
Difluență, substantiv
Sinonime:
defluviație, fluidificare, ramificare, separare.
Rămurire, substantiv
Sinonime:
ramificare, ramificație.
Crăcănare, substantiv
Sinonime:
bifurcare, crăcănat, crăcănătură, crăceală, crăcire, crăcit, crăcitură, desfacerea picioarelor, ramificare, (popular) răscăcărare, (popular) răscrăcărare, (popular) răscrăcărătură, (regional) băscăcărare.
Desfirat, adjectiv
Sinonime:
desfășurat, desfoiat, destrămat, lămurit, tras, (învechit) deosebit, (variantă) (învechit) disfirat. Desfirat, substantiv
Sinonime:
desfirare, desfoiat, desfoiere, lămurire, tragere, (învechit) deosebire, (învechit) ramificare, (variantă) (învechit) disfirat.
