Rău, adverb
Sinonime: greșit, inexact, incorect, supărător, nefavorabil, nepotrivit, nesatisfăcător; incomod, neconfortabil, neplăcut, dezagreabil.

Rău, substantiv neutru
Sinonime: neajuns, neşansă, neplăcere, suferinţă, nenorocire.

Râu, substantiv neutru
Sinonime: apă curgătoare; înfloritură, cusătură, broderie.  Rău (rea), adjectiv
Sinonime: neascultător, răsfăţat, nesupus, răzgâiat; dăunător, neplăcut, perfid, viclean, crud; lamentabil, prost, mizerabil; abraş, nărăvaş, violent, sălbatic, nedomolit; neliniştitor, apăsător, chinuitor; uzat, rupt, stricat, degradat; neîndemânatic, incapabil, nepriceput, nesatisfăcător.  Răufăcător (răufăcătoare), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: infractor, delicvent, hoţ, ticălos.  Râura, verb (popular)
Sinonime: a broda, a coase.  Râurel, substantiv (regional)
Sinonime: pârâu, râuleț, râușor.  Râuşor, substantiv
Sinonime: pârâu, râuleț, (regional) râurel, (regional) râuț; strecurătoare.  Râuţ, substantiv
Sinonime: (regional) pârâu, râuleț, râușor.  Răutăcios (răutăcioasă), adjectiv
Sinonime: plin de răutate, duşmănos, răzbunător, arţăgos, pizmăreţ, hain; caustic, sarcastic, înţepător, maliţios.  Răutate, substantiv feminin
Sinonime: rea-voinţă, rea-intenţie, duşmănie, pizmă; sarcasm, causticitate, maliţie, maliţiozitate, venin.  

---

Abraş (abrașă), adjectiv (popular)
Sinonime: nărăvaş, rău, nedomolit, cu toane, violent.  Afurisit (afurisită), adjectiv
Sinonime: rău, ticălos, blestemat, mizerabil; bandit, (familiar) al naibii.  Albastru (albastră), adjectiv
Sinonime: azuriu, bleu, vânăt; (familiar) sumbru, întunecat, neplăcut, rău.  Albie, substantiv feminin
Sinonime: covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.  Avan (avană), adjectiv
Sinonime: straşnic, groaznic, cumplit, crud, rău, hain, teribil, oribil.  Bai, substantiv neutru (regional)
Sinonime: necaz, neajuns, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste, neplăcere, problemă.  Balamuc, substantiv neutru
Sinonime: ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.  Bănui, verb
Sinonime: a presupune, a intui, a presimţi, a întrezări; a suspecta; (regional) a regreta, a-i părea rău, a se căi.  Bârfi, verb
Sinonime: a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni; a vorbi de rău, a cleveti, a calomnia, a denigra, a defăima, a huli, a ocărî, a ponegri, a spune minciuni.  Blestemat (blestemată), adjectiv
Sinonime: afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.  Calomnia, verb
Sinonime: a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.  Calomnie, substantiv feminin
Sinonime: bârfă, bârfeală, defăimare, vorbire de rău, cleveteală, hulă, ocară, ponegrire, denigrare, blasfemie; acuzație, minciună, afirmaţie mincinoasă.  Căi, verb
Sinonime: a regreta, a-i părea rău; a compătimi, a căina, a deplânge.  Căinţă, substantiv feminin
Sinonime: părere de rău, regret, remuşcare.  Călău, substantiv masculin
Sinonime: gâde, casap; (figurat) rău, tiran, ucigaş, criminal.

Călâu, adjectiv
Sinonime: căldicel, căldişor, călduţ, încropit.  Căpcăun, substantiv masculin
Sinonime: canibal, antropofag; (figurat) om rău, crud, sălbatic.  Ciufut (ciufută), adjectiv
Sinonime: zgârcit, avar, scump; indispus, morocănos, rău dispus, cu toane.  Ciumat (ciumată), adjectiv
Sinonime: bolnav de ciumă; (figurat) stigmatizat, cu păcate, vinovat, rău văzut.  Câinesc (câinească), adjectiv
Sinonime: (figurat) câinos, rău, hain, aspru, neomenos, crud.  Cobi, verb
Sinonime: a prevesti, a prezice ceva rău.  Colporta, verb
Sinonime: a duce vorba, a purta vorba, a vorbi de rău.  Condamnabil (condamnabilă), adjectiv
Sinonime: reprobabil, blamabil, criticabil, rău, negativ.  Crud (crudă), adjectiv
Sinonime: nefiert, nefript, necopt; verde, proaspăt, tânăr, fraged; brut, neprelucrat, amorf; nemilos, neomenos, aspru, rău, crunt, crâncen, sălbatic, feroce, bestial, monstruos.  Cumplit (cumplită), adjectiv
Sinonime: groaznic, teribil, îngrozitor; (figurat) foarte tare, mult, complet, deplin, integral, întreg, total, rău, înverşunat, aprig, înfiorător, înfricoşător, nebun, sălbatic, violent, atroce, colosal, extraordinar, fenomenal, formidabil, grozav, infernal, înspăimântător, năprasnic, straşnic, (Transilvania) pogan, (figurat) îndrăcit, turbat; avar, calic, zgârcit.  Curge, verb
Sinonime: a se deplasa, a se mişca; a (se) scurge, a se desfăşura, a evolua, (învechit şi regional) a cure, a râura, (învechit) a purcede, a trece, a circula, a-i pica, a(-i) picura, a (i) se prelinge, a i se scurge, (popular) a(-i) merge, a supura, a atârna; a decurge, a proveni, a reieşi, a rezulta, a urma.  Curs, substantiv neutru
Sinonime: curent, flux, albia râului; (figurat) durată, interval, perioadă, răstimp; desfăşurare, evoluţie; circulaţie monetară; prelegere, expunere, lecţie; manual, tratat.  Dabilă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: impozit, dare, contribuţie, bir, dajdie; belea, bucluc, cadavru, corp, dandana, gloabă, hoit, încurcătură, leş, mârţoagă, mortăciune, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, osatură, pacoste, pocinog, rău, schelet, sistem osos, stârv, supărare, trup.  Dănănaie, substantiv feminin
Sinonime: necaz, belea, pacoste, năpastă; ciudăţenie, năzdrăvănie, bazaconie, balamuc, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboaţă, bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăţie, năstruşnicie, năzbâtie, neajuns, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, şotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, ţoale, vacarm.  Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime: păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.  Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime: carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.  Demonic (demonică), adjectiv
Sinonime: drăcesc, infernal, rău, distrugător.