Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Răsplată
Răsplată, substantiv feminin
Sinonime: recompensă, gratificaţie, compensaţie.  

Bonificaţie
Bonificaţie, substantiv feminin
Sinonime: bonificare, rabat, reducere, scădere, scăzământ; premiere, compensaţie; bonus, gratificaţie, onorariu, comision; recompensă, răsplată.  
Despăgubire
Despăgubire, substantiv feminin
Sinonime: recompensă, răsplată, gratificaţie, compensaţie, compensare, (la plural) daune, reparaţie, (învechit şi popular) mulţumire, (învechit) dezdăunare, indemnizaţie, (turcism învechit) adet.  
Gratificaţie
Gratificaţie, substantiv feminin
Sinonime: bacșiș, cadou, indemnitate, liberalitate, premiu, primă, răsplată, recompensă, risturnă.  
Mulţumire
Mulţumire, substantiv feminin
Sinonime: bucurie, compensare, compensație, despăgubire, gratitudine, mândrie, mulțumită, plăcere, răsplată, recompensă, reparație, satisfacţie, slavă, (plural) daune, (regional) mulțămire.  
Preţ
Preţ, substantiv neutru
Sinonime: cost, contravaloare; plată, răsplată; valoare, importanţă, însemnătate.  
Prima
Prima, verb
Sinonime: a avea întâietate, a fi pe primul plan.

Primă, substantiv feminin
Sinonime: retribuţie, recompensă, răsplată, premiu.  
Recompensa
Recompensa, verb
Sinonime: a răsplăti, a gratifica, a despăgubi.

Recompensă, substantiv feminin
Sinonime: răsplată, gratificaţie, plată, compensaţie, despăgubire.  
Hac
Hac, substantiv
Sinonime: leafă, răsplată, remunerație, retribuție, salariu; (regional, mai ales la plural) vreascuri, târși, ramuri tăiate, crăci dărâmate, surcele; (regional) asemănare, chip, modru, pereche, putință.  
Mulţumită
Mulţumită, substantiv
Sinonime: bucurie, desfătare, mângâiere, mulțumire, plăcere, răsplată, recompensă, recunoștință, satisfacție, slavă.

Mulțumită, prepoziție
Sinonime: (urmat de un dativ) datorită.  
Potrivădare
Potrivădare, substantiv (învechit)
Sinonime: răsplată.  
Meritare
Meritare, substantiv
Sinonime: binemeritare, pedeapsă, răsplată, valoare.  
Binemerita
Binemerita, verb (învechit)
Sinonime: a câștiga dreptul la o răsplată, a câștiga dreptul la recunoștință, a merita.  
Îndreptare
Îndreptare, substantiv
Sinonime: ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie