Răsfăţ, substantiv neutru
Sinonime: abundență, alintare, belşug, bogăție, desfătare, huzur, îmbelșugare, îmbuibare, îndestulare, mângâiere, plăcere, prisos, răzgâială, răzgâiere.  Răsfăţa, verb
Sinonime: a alinta, a dezmierda, a mângâia, a răzgâia; a desfăta, a înveseli; a huzuri, a se lăfăi, a se îmbuiba.  Răsfăţat (răsfățată), adjectiv
Sinonime: alintat, dezmierdat, răzgâiat, capricios, cu toane, neascultător, rău, obraznic, prost-crescut; îmbuibat, în huzur.  Răsfăţătură, substantiv
Sinonime: alintare, răsfăț, răsfățare, răzgâială, răzgâiere.  

---

Alina, verb
Sinonime: a potoli, a domoli, a linişti; a calma, a astâmpăra, a uşura; a mângâia, a răsfăţa, a desmierda, a atenua, a reduce, a tempera, a modera.  Alinta, verb
Sinonime: a dezmierda, a mângâia, a răsfăţa, a râzgâia, a giugiuli, a atinge ușor (cu palma).  Alintare, substantiv feminin
Sinonime: dezmierdare, mângâiere, răsfăţ, răzgâiere, fandoseală, sclifoseală, izmeneală, afectare, giugiuleală.  Belşug, substantiv neutru
Sinonime: abundenţă, îmbelşugare, bogăție, prisos, prosperitate, berechet, bunăstare; (regional) blagă; huzur, îmbuibare, lux, răsfăţ, dezmăţ.  Capricios (capricioasă), adjectiv
Sinonime: nestatornic, inegal, inconsecvent, schimbător, fantezist, extravagant, cu toane, răsfăţat; bizar, ciudat, neobişnuit.  Capriciu (capricii), substantiv neutru
Sinonime: ciudăţenie, toană, răsfăţ, extravaganţă, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, (la plural) graţiozităţi, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, (popular) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (popular) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (învechit şi regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc; (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina şi Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, bâzdâc, farafastâc, marafet, (figurat) boală, dambla; (muzică) fantezie, (rar) ricercar.  Cocoloşi, verb
Sinonime: a (se) face cocoloş, a (se) strânge ghem, a (se) mototoli, a (se) face boţ, a (se) boţi, a (se) ghemui; a ascunde, a muşamaliza, a trece cu vederea, a acoperi (greşelile); a răsfăţa, a răzgâia, a cocoli, a alinta; a (se) înveli, a (se) înfăşura, a (se) încotoşmăna, a (se) înfofoli.  Delecta, verb
Sinonime: a încânta, a bucura, a produce plăcere, a (se) desfăta, a (se) răsfăţa, (rar) a (se) dezmierda, (Moldova) a (se) teferici, (figurat) a (se) îndulci.  Dezmierda,verb
Sinonime: a alinta, a delecta, a răsfăţa, a mângâia; a (se) desfăta, (rar) a se bucura de ceva.  Fandosi, verb (reflexiv)
Sinonime: a se alinta, a se răsfăţa, a se sclifosi, a se afecta, a-şi da aere, a face mofturi, a face fasoane, a face nazuri, a se marghioli, a se fasoni.  Rău (rea), adjectiv
Sinonime: neascultător, răsfăţat, nesupus, răzgâiat; dăunător, neplăcut, perfid, viclean, crud; lamentabil, prost, mizerabil; abraş, nărăvaş, violent, sălbatic, nedomolit; neliniştitor, apăsător, chinuitor; uzat, rupt, stricat, degradat; neîndemânatic, incapabil, nepriceput, nesatisfăcător.  Răzgâiere, substantiv feminin
Sinonime: alintare, belşug, desfătare, huzur, îmbuibare, mângâiere, plăcere, răsfăţ, răsfățare, (învechit) mădăritură, (variantă) râzgâiere.  Toană, substantiv feminin
Sinonime: capriciu, fason, nazuri, răsfăţ; criză, atac.  Alintat, adjectiv
Sinonime: dezmierdat, mângâiat; cocolit, răsfăţat, răzgâiat, (regional) mădărit, ninerat.  Coarne, substantiv la plural
Sinonime: (tehnică) (regional) crăcană, iapă; (coarne-de-mare) roşcovă; (expresie) (a căuta în coarne) a răsfăța; (expresie) (a pune coarne) a-și înșela partenerul.  Corconi, verb
Sinonime: a alinta, a cocoli, a răsfăţa, a răzgâia.  Corn, substantiv
Sinonime: aripă, capăt, căprior, coastă, colţ, cotlon, flanc, margine, ungher, unghi, rădaşcă, răgace; (învechit) trompă, (biserică) filacteră, (rar, la plural) tfiline, (învechit) advar; (cornul-secarei) (regional) pintenul-secarei; (expresie) (cu coarne) exagerat, de necrezut, gogonat, umflat; (expresie) (a lua în coarne) a împunge cu coarnele, (figurat) a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva; (expresie) (a fi mai cu coarne decât altul) a fi mai grozav decât altul; (expresie) (a pune funia în coarne) a înșela, a amăgi; (expresie) (a se lua în coarne cu cineva) a se încăiera, a se lua la harță; (expresie) (a-și arăta coarnele) a-și manifesta răutatea; (expresie) (a căuta în coarne) a se uita în coarne, a îndeplini toate capriciile cuiva, a răsfăța; (expresie) (a pune coarne) a călca credința conjugală, a înșela; (popular) (cel cu coarne) dracul; olifant; (articulat) (cornul-caprei) roşcovă; (articulat) (cornul-dracului) barba-popii; (articulat) (cornul-salcei) brâncă.  Dezmierdat, adjectiv
Sinonime: alintat, alintător, cocolit, dezmierdător, mângâietor, răsfăţat, răzgâiat.  Guguli, verb
Sinonime: a alinta, a dezmierda, a mângâia, a răsfăța, a râzgâi, a se așeza pe vine ghemotoc, a se ciuci.  Lăinici, verb
Sinonime: a (se) alinta, a (se) cocoli, a (se) obrăznici, a (se) răsfăţa, a (se) răzgâia; a fi lainic, a hoinări, a rătăci, a umbla fără rost, a vagabonda.  Mădări, verb
Sinonime: (regional) a alinta, a cocoli, a dezmierda, a mângâia, a mima, a momi, a răsfăța, a răzgâia, a râde.  Cioflac, substantiv (regional)
Sinonime: copil alintat, copil răsfățat, copil răsgâiat.  Răsgâia, verb
Sinonime: a alinta, a răsfăța, (variantă) a răzgâia, (variantă) a râzgâia.  Răzgâia, verb
Sinonime: a alinta (peste măsură), a cocoli, a răsfăța, (învechit) a lăinici, (regional) a corconi, (regional) a mădări, (variantă) a râzgâia.  Răzgâială, substantiv
Sinonime: alintare (excesivă), răsfăț, răsfățare, răzgâiere, (popular) alintătură, (rar) răsfățătură, (variantă) râzgâială.  Răzgâiat, adjectiv
Sinonime: alintat (peste măsură), cocolit, dezmierdat, prost crescut, răsfățat, (regional) mădărit, (regional) ninerat; (figurat) desfătat, satisfăcut; (variantă) râzgâiat.  Cofășit, adjectiv (regional)
Sinonime: răsfățat.  Teferici, verb (regional)
Sinonime: a se delecta, a se desfăta, a se răsfăța, a trăi în voie.  Nielcoși, verb (regional)
Sinonime: a (se) alinta, a (se) răsfăța, a se dichisi, a se fuduli, a se găti, a se îngâmfa, a se mândri, (variantă) a se nălcoșa, (variantă) a se nelcoși.