Răni, verb Sinonime:
a contuziona, a vătăma, a accidenta, a leza; (figurat) a jigni, a ofensa, a insulta. Râni, verb Sinonime:
a curăţa, a scoate gunoiul.
Raniform, adjectiv
Sinonime:
batracoid, batracomorf.
Ranima, verb (învechit)
Sinonime:
a reanima.
Rânios (rânioasă), adjectiv
Sinonime:
(regional) murdar, răpănos.
Rănire, substantiv
Sinonime:
insultare, îndurerare, întristare, jignire, julire, mâhnire, ofensare, ultragiere, zdrelire, (livresc) lezare, (popular) vătămare.
Rănit, adjectiv
Sinonime:
lovit, (Banat, Transilvania și Bucovina) prizărit, (învechit) plăguit, (livresc) lezat, (popular) vătămat, (Transilvania) marod; (figurat) insultat, jignit, ofensat, ofuscat, ultragiat.
Raniţă, substantiv feminin Sinonime:
rucsac, sac, (regional, învechit) borneu.
Rănitură, substantiv
Sinonime:
bubă, leziune, plagă, rană.
Ranivor, adjectiv
Sinonime:
batracofag.
Accidenta, verb
Sinonime:
a avaria, a carambola, a deteriora, a răni, a suferi un accident, a vătăma; (muzică) a varia.
Afectat (afectată), adjectiv Sinonime:
alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; compuncțios, nenatural, emfatic, retoric, exagerat.
Căţeli, verb Sinonime:
(zoologie) a face pui, a făta; (reflexiv) a se împerechea; (despre răni) a se lăţi, a se întinde.
Dubi, verb (învechit; popular) Sinonime:
a tăbăci, a argăsi; a se muia, a se topi, a se destrăma; a se răni, a se vătăma.
Jigni, verb
Sinonime:
a dezonora, a injuria, a insulta, a invectiva, a ofensa, a ultragia, a vexa, (figurat) a atinge, (figurat) a răni, (învechit) a aduce un prejudiciu, (livresc și figurat) a leza, (popular) a sudui, (variantă) a jicni.
Leza, verb Sinonime:
a vătăma, a răni, a dăuna; (figurat) a jigni, a ofensa, a nedreptăţi.
Leziune, substantiv feminin
Sinonime:
bubă, daună, pagubă, plagă, prejudiciu, rană, vătămare, (învechit și regional) beleaznă, (învechit) rănitură, (popular) meteahnă, (regional) oajdă.
Mâhnire, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, apăsare, dezolare, îndurerare, întristare, necaz, posomoreală, supărare, tristeţe, (figurat) cătrănire, (figurat) rănire, (învechit și popular) obidire, (învechit și regional) scârbă, (învechit) mâhneală, (învechit) mâhniciune, (învechit) scârbie, (popular) obidă, (Transilvania, Moldova și Bucovina) bănat. Măhnire, substantiv (învechit)
Sinonime:
întristare, mâhnire.
Nevindecat (nevindecată), adjectiv Sinonime:
bolnav, suferind; (despre răni) deschis, necicatrizat.
Rucsac, substantiv neutru
Sinonime:
raniţă, sac, (prin Transilvania și Banat) borneu; (regional) rubzac, rucțac, rupsac, ruzac.
Strica, verb Sinonime:
a deteriora, a degrada, a defecta, a sparge; a se descompune, a se altera; a vătăma, a răni; a tulbura, a deranja, a zădărnici; a se corupe, a decădea, a se deprava, a se desfrâna; a dărâma, a nărui, a distruge; (figurat) a anula, a desfiinţa, a abroga; (figurat) a se certa, a se gâlcevi.
Vătăma, verb
Sinonime:
a dăuna, a deteriora, a lovi, a păgubi, a răni, a strica, (învechit) a preavătăma.
Zdreli, verb Sinonime:
a (se) răni, a (se) juli, a se zgâria.
Zgrepţăna, verb Sinonime:
a zgâria, a râcâi, a răni; a (se) căţăra, a (se) agăţa, a (se) prinde.
Accidentat (accidentată), adjectiv
Sinonime:
care a suferit un accident, lovit, rănit, vătămat; (despre teren, drum, relief) denivelat, învălurat, neregulat.
Sacat, adjectiv
Sinonime:
(învechit) bolnav, damblagit, infirm, lovit, rănit, spetit (de muncă), vătămat.
Săgni, verb
Sinonime:
a dăngălui, a înfiera, a însemna cu fierul roșu, a (se) răni (prin rosături).
Ultragiat, adjectiv
Sinonime:
calomniat, dezonorat, insultat, jignit, ofensat, vexat, (figurat) rănit.
Borneu, substantiv
Sinonime:
(regional) raniță, rucsac.
Plesura, verb
Sinonime:
(regional) a (se) lovi, a (se) răni, a (se) sluți; (despre trunchiul arborilor) a inela, a secui.
Accidentare, substantiv
Sinonime:
accident, ciocnire, lezare, rănire, vătămare.
Marod, adjectiv (regional)
Sinonime:
bolnav, lovit, nesănătos, rănit, suferind.
Ulcera, verb
Sinonime:
(despre țesuturi) a căpăta o ulcerație, a deveni ulceros, a exulcera, a se preface în ulcer; (figurat) a îndurera profund, a jigni, a mâhni, a ofensa, a răni.
Vătămat, adjectiv
Sinonime:
atins, bolnav, boşorog, deteriorat, jignit, lezat, lovit, ofensat, rănit, stricat.
Ofensat, adjectiv
Sinonime:
insultat, jignit, ofuscat, supărat, ultragiat, umilit, (figurat) atins, (figurat) rănit, (livresc și figurat) lezat, (livresc) vexat.
Ofensare, substantiv
Sinonime:
insultare, jignire, ofuscare, supărare, ultragiere, (figurat) rănire, (livresc și figurat) lezare, (livresc) vexare.
Jignire, substantiv
Sinonime:
afront, injurie, insultare, insultă, ocară, ofensare, ofensă, rușine, ultragiere, umilință, (figurat) atingere, (figurat) rănire, (învechit) băsău, (învechit) dosadă, (învechit) înfruntare, (învechit) necinste, (învechit) obidă, (livresc și figurat) lezare, (livresc) ultraj, (livresc) vexare, (livresc) vexațiune, (popular) hulă, (popular) sudalmă, (popular) suduitură.
Jignit, adjectiv
Sinonime:
insultat, ofensat, ultragiat, (figurat) atins, (figurat) rănit, (livresc și figurat) lezat, (livresc) vexat.
Lezat, adjectiv
Sinonime:
insultat, jignit, lovit, ofensat, păgubit, rănit, ultragiat, vătămat.
Lezare, substantiv
Sinonime:
afront, daună, injurie, insultare, insultă, jignire, ocară, ofensare, ofensă, prejudiciu, rănire, rușine, ultragiere, umilință, vătămare.
Vitriola, verb
Sinonime:
a arde, a desfigura, a răni, a trata (cu vitriol).
Reanimare, substantiv
Sinonime:
reînsuflețire, reînviorare, resuscitare, revenire la viață, terapie intensivă, (învechit) ranimare.
Vătămare, substantiv
Sinonime:
afecțiune, avariere, boală, daună, deteriorare, hernie, îmbolnăvire, lovire, lovitură, maladie, pagubă, pierdere, prejudiciu, rană, rănire, stricare, stricăciune, (livresc) lezare.
Prizări, verb
Sinonime:
a degenera, a se atrofia, a se chirci, a se închirci, a se pipernici, a se sfriji, a se zgârci, (figurat) a duce o viață modestă și grea, (regional) a (se) răni, (variantă) a se prezări.
Contuziona, verb
Sinonime:
a leza, a provoca o contuzie, a răni, a trauma, a vătăma.
Contuzionare, substantiv
Sinonime:
contuzionat, lezare, rănire, traumatizare, vătămare.
Leziona, verb
Sinonime:
a leza, a răni.
Îndemnător, adjectiv (învechit)
Sinonime:
împingător, provocator, stimulant, (despre răni) mortal, (variantă) îndemnătoriu.
Carnivor, adjectiv
Sinonime:
batracofag, carnasier, creofag, entomofag, insectivor, omofag, piscivor, ranivor, zoofag.
Plăgui, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) răni, a (se) vătăma, (variantă) a (se) plegui.
Plăguit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
lovit, rănit, (variantă) pleguit.
Rănăli, verb (regional)
Sinonime:
a (se) răni, a (se) vătăma, a(-și) face o rană, (regional) a (se) rănui.
Rănuit, adjectiv (regional)
Sinonime:
rănit.
Rănui, verb (regional)
Sinonime:
a (se) răni, a (se) vătăma, a(-și) face o rană, (regional) a (se) rănăli.
Dumicare, substantiv
Sinonime:
fărâmițare, măcinare, savurare, (învechit și popular) ciopârțire, (învechit și regional) nimicire, (învechit și regional) rănire, (învechit și regional) zdrobire, (învechit) dumicătură, (popular) dumicat, (regional) îmbucătură, (variantă) dimicare.
Pumnala, verb
Sinonime:
a înjunghia, (popular) a cuțita, (popular) a încuțita, (popular) a junghia, (figurat) a răni (inima).
Batracocultură, substantiv
Sinonime:
ranicultură.
Prezălit, adjectiv (regional)
Sinonime:
rănit, schilodit.
Froasa, verb
Sinonime:
a ofensa, a vexa, (figurat) a răni, (învechit) a ofansa.
Vulnera, verb
Sinonime:
a (se) răni, a leza, a vătăma, (figurat) a se degrada, (figurat) a se devaloriza.
Traumatiza, verb
Sinonime:
a leza, a răni.
Vulnerare, substantiv (învechit)
Sinonime:
rănire.
