Rămas, substantiv
Sinonime:
amanet, ereditate, excedent, gaj, garanție, moștenire, pariu, patrimoniu, plus, prinsoare, prisos, prisosință, rămășag, rămășiță, rest, succesiune, surplus; rămânere; (învechit) hotărâre, sentință. Rămaş, substantiv
Sinonime:
pariu, prinsoare, rămăşag.
Rămăşag, substantiv neutru Sinonime:
prinsoare, pariu, rămăşeală.
Rămăsătură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
rămășiță, rest.
Rămăşeală, substantiv
Sinonime:
pariu, prinsoare, rămăşag.
Rămăşi, verb
Sinonime:
a face prinsoare, a face rămăşag, a paria, a pune pariu, a pune rămășag, a se prinde.
Rămăşiţă, substantiv feminin
Sinonime:
coborâtor, descendent, diferență, mont, moștenire, odraslă, pariu, patrimoniu, prinsoare, progenitură, rămășag, relicvă, reminiscenţă, rest, restanţă, scoborâtor, succesiune, urmaș, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (Transilvania) mărădic.
Rămăşiţe, substantiv la plural
Sinonime:
moaște, oseminte, relicve, vestigii, (rămășițe pământești) cadavru.
Rămăşitură, substantiv
Sinonime:
rămăşiţă, rest.
Borhot, substantiv neutru Sinonime:
reziduu, rămăşiţă, (plural) resturi, tescovină, drojdie, (Moldova) brahă, boştină, (Oltenia) comină.
Brac, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
rest, rămăşiţă; sfărâmătură, bucată.
Cadavru, substantiv masculin Sinonime:
leş, hoit, stârv, rămăşiţe pământeşti, mortăciune; relicvă.
Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime:
punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.
Celibatară, substantiv feminin
Sinonime:
beghină, domnișoară, duduie, fată bătrână, fată mare, fată rămasă. Celibatară, adjectiv feminin
Sinonime:
necăsătorită, nemăritată, singură, (regional) nenevestită.
Ciuruc, substantiv neutru Sinonime:
rest, rămășiţă.
Codaş (codaşă), adjectiv Sinonime:
leneş, rămas în urmă.
Diferenţă, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, nepotrivire, fluctuaţie, (învechit şi popular) osebire, (Banat, Transilvania şi Maramureș) deschilinire, (învechit) osebitură; (matematică) rest, (învechit) rămăşiţă, restanţă.
Drojdie, substantiv feminin
Sinonime:
rachiu, ţuică; levură, (regional) ţaică, maia; (drojdie selecţionată) ferment selecţionat; (prin Banat) logor, zaţ; (figurat) rămăşiţă, urmă; lepădătură.
Fosilă, substantiv feminin
Sinonime:
(geologie) (învechit) petrefact, rest, (la plural) urme, (la plural) rămăşiţe, vestigiu; (la figurat) bătrân.
Hartan, substantiv neutru Sinonime:
halcă, bucată; zdreanţă, ruptură, petec, rest, rămăşiţă.
Ieșire, substantiv feminin
Sinonime:
anulare, apariție, atac, critică violentă, decolorare, eliberare, exit, ieșitor, ieșitură, invectivă, liberare, năvală, output, plecare, plimbare, poartă, portieră, publicare, purgație, răsărire, scaun, scăpare, spălăcire, ștergere, ușă, (figurat) dezlegare, (figurat) soluție, (învechit) cheltuire, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) purgare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) sfârșit, (învechit; despre ființe) origine, (rar) ieșit.
Înapoiat (înapoiată), adjectiv Sinonime:
rămas în urmă, primitiv, necivilizat, neevoluat; redus, neînzestrat, incapabil, slab de minte.
Îndărătnic (îndărătnică), adjectiv
Sinonime:
ambițios, dârz, indocil, inflexibil, încăpățânat, îndârjit, nătâng, neascultător, nedocil, neînduplecat, nesupus, obstinat, perseverent, recalcitrant, refractar, reluctant, restanțier, retiv, rezistiv, stăruitor, tenace, vârtos la cap, voluntar, (familiar și depreciativ) capsoman, (familiar și depreciativ) căpățânos, (familiar și depreciativ) căpos, (figurat) ațos, (figurat) opac, (învechit și figurat) întort, (învechit și popular) încâinat, (învechit și regional) năsilnic, (învechit) capeș, (învechit) cerbicios, (învechit) renitent, (Oltenia) dugos, (popular) sanchiu, (rar) dator, (rar) rămas în urmă, (regional) chilos, (regional) chișav, (regional) înțestat, (regional) nărăvalnic, (regional) țestos, (turcism învechit) inacciu, (variantă) (regional) îndărăpnic.
Moaşte, substantiv feminin la plural Sinonime:
relicve, oseminte, rămăşiţe.
Paria, substantiv masculin
Sinonime:
(om) urgisit, (om) dispreţuit, (om) nedreptăţit, (om) oropsit, (om) apăsat. Paria, verb
Sinonime:
a afirma, a conveni, a face legământ, a juca, a miza, a pune în joc, a risca, a se angaja, a se hazarda, a se lega, a se prinde, a susține, (învechit şi regional) a se rămăşi.
Pariu, substantiv neutru
Sinonime:
joc, legământ, prinsoare, provocare, rămăşag, rămăşeală, rămăşiţă, risc, (învechit şi popular) rămas, (regional) rămaş.
Prinde, verb Sinonime:
a apuca, a lua, a ţine; (figurat) a cuprinde, a percepe, a pricepe; a se agăţa, a se anina, a se sprijini, a se rezema, a se susține; a captura, a lua prizonieri; a pune mâna pe (ceva), a imobiliza, a opri; a surprinde, a descoperi; a înhăma, a înjuga; a se angaja, a se învoi, a accepta, a primi; a paria, a face rămăşag, a face prinsoare; a se lipi, a adera, a se împreuna, a se suda; a se închega; a-i şedea bine, a i se potrivi.
Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.
Prisos, substantiv neutru
Sinonime:
abundenţă, afluență, belşug, bogăţie, excedent, îmbelșugare, îndestulare, mănoșie, opulență, plus, prisosinţă, profuziune, răsfăț, risipă, surplus, (învechit) prisoseală, (învechit) prisosire, (învechit) prisosit, (învechit) prisositură, (învechit) rămas, (învechit) sătul, (învechit) săturare, (învechit) spor, (popular) jertfă, (prin Oltenia) temei, (regional) radăș, (variantă) pristos.
Prisosință, substantiv feminin
Sinonime:
abundență, belșug, excedent, îmbelșugare, îndestulare, plus, prisos, superfetație, superfluitate, surplus, (învechit) prisoseală, (învechit) prisosire, (învechit) prisosit, (învechit) prisositură, (învechit) rămas, (învechit) superfetațiune, (regional) radăș, (variantă) (învechit) presosință.
Relicve, substantiv feminin (plural) Sinonime:
moaşte, vestigii, rămăşiţe.
Reminiscenţă, substantiv feminin Sinonime:
rămăşiţă, rest, urmă.
Rest (resturi), substantiv neutru
Sinonime:
deșeu, diferență, rămăşiţă, reminiscenţă, restanţă, urmă, (învechit și regional) cusur, (învechit și regional) marda, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (regional) mont, (regional) pârlac, (regional; la plural) ronghiuri, (Transilvania) mărădic.
Restant (restantă), adjectiv Sinonime:
rămas, întârziat, în urmă.
Restanţă, substantiv feminin Sinonime:
rămăşiţă, rest; datorie, obligaţie.
Sold, substantiv neutru
Sinonime:
bilanț, datorie, marfă cu preț redus, profit, rămăşiţă, relicvat, rest, (învechit) marda.
Şold, substantiv neutru
Sinonime:
coapsă, crupă, pulpă, rână, slăbie, (Banat) chiciu, (prin Muntenia) șodolan; clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant.
Vestigiu, substantiv neutru Sinonime:
urmă, rămăşiţă, relicvă.
Antichitate (antichități), substantiv
Sinonime:
istorie, trecut, vechie, vechime, (învechit) străvechime, vetustate; (mai ales la plural) monument vechi, obiect antic, rămășiță istorică; (variantă) anticitate.
Iadeş, substantiv
Sinonime:
(anatomie) (Oltenia) cobie; slăbănog; rămășag.
Pleșuvit, adjectiv
Sinonime:
chel, chelit, pleșuv, rămas fără păr, (învechit și popular) pleș; arid, ars de soare, pârjolit, rămas fără vegetație, uscat.
Reteacăn, adjectiv
Sinonime:
(regional) bont, fără vârf, plat, teșit. Reteacăn, substantiv
Sinonime:
(regional) bănuț la ou; rămășiță de stog.
Miraz, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) avere rămasă, ereditate, moștenire, patrimoniu, succesiune; (variante; cu sensul de moștenire) meras, meraz, miras; (regional) bazaconie, bizarerie, bâzdâganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă.
Mărădic, substantiv
Sinonime:
(regional; învechit) coborâtor, descendent, odraslă, moștenitor, posteritate, progenitură, scoborâtor, urmaș, viță, vlăstar; rămășiță, rest.
Haiște, substantiv (regional)
Sinonime:
amestecătură, dezordine, vraiște; (casă rămasă neterminată) ruină, (regional) zurlă. Haiște, adjectiv invariabil (regional)
Sinonime:
desfăcut, rupt. Haiște, adverb (regional)
Sinonime:
în neorânduială.
Relicvă, substantiv
Sinonime:
cenușă, rămășiță, rest, ruină, schelet, urmă, vestigiu, (învechit) relicvie, (la plural) moaște, (la plural) oseminte.
Relict, substantiv
Sinonime:
rămășiță, vestigiu, (biologie) relictă.
Moştenire, substantiv
Sinonime:
atavism, domeniu, ereditate, patrimoniu, succesiune, testament, tradiție, transmitere, (învechit și popular) moșie, (învechit și regional) miraz, (învechit și regional) moștină, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) clironomie, (învechit) dostoianie, (învechit) leg, (învechit) moșnenie, (învechit) moștenie, (învechit) nemestnicie, (învechit) rămas.
Jimigai, substantiv (regional)
Sinonime:
lepădătură, rămășiță; pește mic, peștișor; (variantă) jumugai.
Intrecământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
prisos, rămășiță.
Stroh, substantiv (regional)
Sinonime:
așternut de paie, pleavă, rămășiță, sfârmătură, (regional) ogrinji, (regional) târnomeată, (variantă) ștroh.
Rămig, substantiv (regional)
Sinonime:
bucățică, rămășiță, rest.
Meraz, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
avere rămasă, moștenire; (variante) meras, miras, miraz.
Marda, substantiv (regional)
Sinonime:
bun de aruncat, deșeu, lucru fără valoare, rămășită, rebut, rest, sold, vechitură, (variantă) mardauă.
Ieşitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
ieșind, plimbare, proeminență, protuberanță, ridicătură, (arhitectură) redan, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) plecare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) scosătură, (învechit) scoțătură, (învechit) sfârșit, (învechit; contabilitate) cheltuire, (rar) ieșire, (regional) bolfă.
Coborâtor, substantiv
Sinonime:
descendent, epigon, odraslă, progenitură, scoborâtor, urmaş, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) mărădic, (învechit) rod, (învechit) sămânță, (învechit) semințenie, (învechit) seminție, (învechit) următor, (popular și familiar) prăsilă, (prin Transilvania) porodiță.
Epavă, substantiv
Sinonime:
derelict, obiect abandonat, punk, rămășiță, rest, ruină, vehicul ireparabil.
Prebândire, substantiv (învechit)
Sinonime:
rămas, rămânere, stat, ședere, zăbovire.
Rămânere, substantiv
Sinonime:
oprire, oprit, rămas, stagnare, stat, staționare, ședere, zăbovire.
Hostoape, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
drojdii, rămășițe; (regional) boască, boștină, comină, hoaspă, hostopină, hoștină, huște.
