Râs, substantiv masculin Sinonime:
linx.
Rasă, substantiv feminin Sinonime:
soi, varietate, specie, sort; anteriu. Rasa, verb
Sinonime:
(despre lichide) a se așeza, a se decanta, a se limpezi.
Răsădi, verb Sinonime:
a planta, a semăna, a transplanta, a sădi.
Răsădire, substantiv
Sinonime:
plantare, plantat, punere, pus, răsădit, repicare, replantare, sădire, sădit, transplantare, (învechit) plantație, (popular) presădire, (rar) transplantație.
Răsăditor, substantiv
Sinonime:
plantator, săditor, (învechit) răsăditoriu.
Răsăditoriu, substantiv (învechit)
Sinonime:
răsăditor.
Răsadnic, substantiv (regional)
Sinonime:
pătul, răsad (de varză), răsadniță, (variantă) răsalnic.
Răsalniță, substantiv (regional)
Sinonime:
răsadniță.
Răsălta, verb (învechit)
Sinonime:
a sălta înapoi.
Răsămăna, verb (învechit)
Sinonime:
a împrăștia, a risipi.
Răsămănare, substantiv (învechit)
Sinonime:
împrăștiere, risipire.
Răsăpi, verb (învechit)
Sinonime:
a risipi. Râsâpi, verb (învechit)
Sinonime:
a risipi.
Răsâpiciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
risipire.
Răsări, verb Sinonime:
a apărea, a se ivi, a încolţi, a ieşi la lumină, a creşte.
Răsărire, substantiv
Sinonime:
apariție, germinare, germinație, încolțire, încolțit, răsărit, (rar) tresărire.
Răsărit, substantiv neutru Sinonime:
est, orient, soare-răsare; (figurat) început, apariţie, ivire.
Răsărit (răsărită), adjectiv Sinonime:
încolţit, ivit, apărut, crescut; valoros, capabil, inteligent, activ, isteţ, deosebit.
Răsărită, substantiv
Sinonime:
(învechit și popular) răsărit; (botanică; regional) floarea-soarelui, (regional) răsarea-soarelui.
Răsăritean (răsăriteană), adjectiv Sinonime:
oriental, estic.
Răsăritenesc, adjectiv
Sinonime:
estic, oriental, răsăritean.
Răsăritură, substantiv
Sinonime:
apariție, ivire; bătaie, palpitare, palpitație, pulsație, ticăit, tresărire, zbatere, zvâcneală, zvâcnet, zvâcnire, zvâcnit, zvâcnitură.
Rasat, adjectiv
Sinonime:
de rasă, de soi, distins, elegant, fin, nobil, select, stilat.
Răsătoare, substantiv (regional)
Sinonime:
răzătoare.
Răsătură, substantiv
Sinonime:
bărbierit, fărâmătură, ras, răzătură, ştersătură, (învechit) răsură, (învechit) ştersură, (regional) răsunoi, (regional) răzălitură, (regional) răzuitură, (regional) rosură; (regional; la plural) frecăței.
Răsbate, verb (învechit)
Sinonime:
a ajunge la, a cutreiera, a parcurge, a pătrunde, a perfora, a răzbate, a traversa, a trece prin.
Răsbi, verb (învechit)
Sinonime:
a ajunge la, a deschide drum, a învinge, a perfora, a răpune, a răzbate, a răzbi, a traversa, a trece, a-și croi drum.
Răsbici, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a perfora, a străpunge, (regional) a răzbici.
Răsbitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
descurcăreț, pătrunzător, răzbitor, străbătător, (învechit) învingător.
Răsboi, substantiv (învechit)
Sinonime:
bătălie, conflict armat, încăierare, luptă, război. Răsboi, verb (învechit)
Sinonime:
a face război, a lupta.
Răsboinic, substantiv (învechit)
Sinonime:
luptător, oștean, războinic.
Răsboinicesc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
de război, (învechit) răsboiesc, (învechit) răsboinic, (învechit) războinicesc.
Răsboinicie, substantiv (învechit)
Sinonime:
agresivitate, combativitate, războinicie.
Răsboitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
beligerant, (învechit) războitor.
Rasc, substantiv
Sinonime:
vreasc.
Răscăbușuri, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
așchii, resturi, surcele.
Râşchi, substantiv (regional)
Sinonime:
(unealtă) răşchitor.
Râşchig, substantiv
Sinonime:
(regional) cârnat, ghiuden.
Răşchira, verb tranzitiv și reflexiv Sinonime:
a se răsfira, a difuza, a se împrăştia, a se îndepărta.
Răşchirat, adjectiv
Sinonime:
depărtat, dispersat, împrăștiat, întins în lături, ramificat, rămuros, răsfirat, răspândit, răzlețit, risipit, (variantă) răschirat.
Răsciti, verb
Sinonime:
a citi de multe ori (același lucru), a preciti.
Răsclâncăi, verb
Sinonime:
a clăncăi.
Răscloci, verb
Sinonime:
a cloci peste perioada normală, a descloci.
Răscoage, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) răchiţică, zburătoare, iarba Sfântului Ioan.
Răscoală, substantiv feminin Sinonime:
revoltă, rebeliune, răzmeriţă, răzvrătire, nesupunere, agitaţie, sediţiune, insurgenţă.
Răscoli, verb Sinonime:
a răvăşi, a scotoci, a căuta, a face dezordine, a scormoni; a agita, a tulbura, a stârni, a răzvrăti, a revolta; (figurat) a emoţiona, a impresiona, a zgudui, a cutremura, a mişca.
Răscolire, substantiv
Sinonime:
deranjare, dezordine, răsfoire, răvășire, scormonire, scormonit, scotocire, zăpăcire, zdruncinare, zgândărire, (figurat) agitație, (figurat) frământare, (figurat) tulburare, (popular) scociorâre.
Răscolitor (răscolitoare), adjectiv Sinonime:
tulburător, emoţionant, mişcător, impresionant, zguduitor, cutremurător.
Răscolnic, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
agitator, ațâțător, instigator, provocator, răzvrătitor, rebel, revoltător, tulburător, (învechit) răsculător, (învechit) răsvrătitor. Rascolnic, substantiv
Sinonime:
(religie) bezpopovăț, bezpopovț, lipovean, scopit, (variantă) răscolnic.
Răscopt (răscoaptă), adjectiv Sinonime:
ars, prăjit, răsfiert; (figurat) matur, trecut.
Rascotă, substantiv
Sinonime:
gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc.
Agitaţie, substantiv feminin Sinonime:
frământare, tulburare, nelinişte, neastâmpăr; zarvă, tumult, răscoală, răzvrătire, efervescență, animație, dezordine, busculadă.
Alina, verb Sinonime:
a potoli, a domoli, a linişti; a calma, a astâmpăra, a uşura; a mângâia, a răsfăţa, a desmierda, a atenua, a reduce, a tempera, a modera.
Alinta, verb Sinonime:
a dezmierda, a mângâia, a răsfăţa, a râzgâia, a giugiuli, a atinge ușor (cu palma).
Alintare, substantiv feminin Sinonime:
dezmierdare, mângâiere, răsfăţ, răzgâiere, fandoseală, sclifoseală, izmeneală, afectare, giugiuleală.
Ameninţa, verb Sinonime:
a striga la (cineva), a (se) stropşi, a (se) răsti, a critica (aspru), a spune vorbe aspre, a apostrofa, a intimida.
Ameninţare, substantiv feminin Sinonime:
pericol, primejdie; admonestare, apostrofare, critică, răsteală, stropşeala, avertisment.
Apărea, verb Sinonime:
a se arăta, a se ivi, a ieşi la lumină, a răsări, a (se) naște, a se detașa, a se produce, a se profila.
Aşterne, verb Sinonime:
a întinde, a acoperi, a răspândi, a împrăştia, a pune.
Aţâţător (aţâţătoare), adjectiv Sinonime:
provocator, instigator, răscolitor, excitant, stimulant.
Batjocori, verb Sinonime:
a ruşina, a înjosi, a insulta, a ocărî, a apostrofa, a beşteli, a umili; a-şi bate joc, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară; a necinsti, a viola, a dezonora.
Băşcălie, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
batjocură, glumă, spirite, râs.
Belşug, substantiv neutru Sinonime:
abundenţă, îmbelşugare, bogăție, prisos, prosperitate, berechet, bunăstare; (regional) blagă; huzur, îmbuibare, lux, răsfăţ, dezmăţ.
Bonificaţie, substantiv feminin Sinonime:
bonificare, rabat, reducere, scădere, scăzământ; premiere, compensaţie; bonus, gratificaţie, onorariu, comision; recompensă, răsplată.
Brusc (bruscă), adjectiv Sinonime:
subit, neaşteptat; neprevăzut, inopinat, precipitat, repezit, pripit, grăbit, nervos, nestăpânit, neastâmpărat, pornit, mânios, răstit; (rar) aspru, strident; abrupt.
Brusca, verb Sinonime:
a accelera, a buscula, a constrânge, a forța, a obliga, a presa, a precipita, a repezi, (regional) a bruftului, a lua în răspăr.
Buciuma, verb Sinonime:
(figurat) a suna, a anunţa, a vesti, a da de veste, a da de știre, a trâmbiţa, a răspândi (o veste). Buciumă, substantiv (popular)
Sinonime:
bucium.
Bucla, verb Sinonime:
a se încreţi, a se cârlionţa, a se ondula. Buclă, substantiv feminin Sinonime:
zuluf, cârlionţ, încreţitură, inel (de păr), ondulă, șuviţă răsucită.
Burzului, verb Sinonime:
a se mânia, a se înfuria, a se enerva; a se zborşi, a se răsti, a se stropşi, a se zbârli; (învechit) a se răscula, a se răzvrăti.
Burzuluială, substantiv feminin Sinonime:
mânie, arţag, harţag, supărare, enervare, furie; răscoală, răsculare, răzmeriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
Cablu, substantiv neutru Sinonime:
fir răsucit, funie, odgon, frânghie, împletitură de fire; (învechit, figurat) telefon; (figurat) televiziune.
Canoni, verb
Sinonime:
a (se) căzni, a (se) chinui, a (se) munci, a (se) trudi, a depune eforturi susținute, a impune penitență, a îndura, a năsli, a pedepsi, a schingiui, a se forța, a se frământa, a se necăji, a se obosi, a se osârdnici, a se osârdui, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui (din răsputeri), a se supune unui canon, a se volnici, a se zbate, a se zbuciuma, a strânge, a suferi, a tortura, (figurat) a se sfărâma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (învechit) a se învălui, (învechit) a străstui, (Moldova) a se strădănui, (popular) a se sârgui, (regional) a negăti, (regional) a se verpeli.
Capota, verb Sinonime:
a se răsturna, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a se prăbuşi; (figurat) a rata, a pierde, a eşua. Capotă, substantiv
Sinonime:
acoperiș pliabil; mantou; prezervativ.
Capricios (capricioasă), adjectiv Sinonime:
nestatornic, inegal, inconsecvent, schimbător, fantezist, extravagant, cu toane, răsfăţat; bizar, ciudat, neobişnuit.
Capriciu (capricii), substantiv neutru
Sinonime:
ciudăţenie, toană, răsfăţ, extravaganţă, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, (la plural) graţiozităţi, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, (popular) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (popular) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (învechit şi regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc; (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina şi Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, bâzdâc, farafastâc, marafet, (figurat) boală, dambla; (muzică) fantezie, (rar) ricercar.
Cădere, substantiv feminin
Sinonime:
picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.
Căscat (căscată), adjectiv
Sinonime:
(familiar) holbat, mirat, nătăfleţ, neatent, prost, uimit, uituc, zăbăuc, zăpăcit, zgâit; deschis, crăpat, desfăcut, răscrăcănat.
Cășuna, verb Sinonime:
a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.
Cătuşă, substantiv feminin
Sinonime:
(la plural) fiare, lanţuri, (popular) obezi, verigi, zăvoare, (învechit) bente, piedici; tânjeluţă; japiţă; ancoră, chingă, cormană, pisică, răsturnătoare; (botanică) (regional) cebare.
Cheltui, verb
Sinonime:
a arunca, a azvârli, a irosi, a împrăştia, a prăpădi, a risipi, a zvârli, a pierde, (livresc) a prodiga, (învechit şi regional) a prăda, (regional) a mătrăşi, a părădui, (Transilvania) a spesa, (învechit) a răşchira, (grecism învechit) a afierosi, (figurat) a înghiţi, a mânca, a păpa, a toca; a consuma; a desface, a plasa, a vinde.
Chestiona, verb Sinonime:
a întreba, a cere lămuriri, a cere răspuns, a pune întrebări, a interoga.
Chicot, substantiv neutru Sinonime:
râs înfundat.
Circula, verb Sinonime:
a se mişca, a se deplasa, a umbla, a merge, a străbate, a trece; a fi în circulaţie, a rula; a se transmite, a se răspândi.
Circulaţie, substantiv feminin Sinonime:
mişcare, trecere, deplasare; transmitere, răspândire; trafic.
Clocotitor (clocotitoare), adjectiv (figurat) Sinonime:
năvalnic, aprins, puternic, ardent; răsunător, zgomotos, agitat.
Cocoloşi, verb Sinonime:
a (se) face cocoloş, a (se) strânge ghem, a (se) mototoli, a (se) face boţ, a (se) boţi, a (se) ghemui; a ascunde, a muşamaliza, a trece cu vederea, a acoperi (greşelile); a răsfăţa, a răzgâia, a cocoli, a alinta; a (se) înveli, a (se) înfăşura, a (se) încotoşmăna, a (se) înfofoli.
Colcăi, verb Sinonime:
a clocoti, a fierbe; a mişuna, a viermui, a foi; a vui, a răsuna; a fi plin de.
Complotist, substantiv masculin Sinonime:
conspirator, uneltitor, răsculat, conjurat, răzvrătit, rebel, insurgent, (regional) buntuşnic.
Comprehensibil (comprehensibilă), adjectiv
Sinonime:
inteligibil, logic, clar, deslușit, explicit, explicabil, expres, lămurit, limpede, net, precis, răspicat, ușor de înțeles.
Compromite, verb Sinonime:
a (se) face de râs, a discredita, a dezonora; a primejdui, a distruge, a ameninţa.
Confluenţă, substantiv feminin
Sinonime:
reunire, întâlnire, răscruce.
Conform (conformă), adjectiv
Sinonime:
adecvat, convenabil, corespunzător, cuvenit, identic, indicat, nimerit, oportun, pertinent, potrivit, recomandabil, recomandat, (figurat) sănătos, (învechit) cuviincios, (învechit) răspunzător.
Contorsionat (contorsionată), adjectiv Sinonime:
sucit, răsucit; (figurat) chinuit, frământat.
Convins (convinsă), adjectiv
Sinonime:
răspicat; încredinţat, sigur, ferm, hotărât.
Corespunde, verb
Sinonime:
a se potrivi, a fi conform, a concorda, a răspunde.
Cotitură, substantiv feminin
Sinonime:
cot, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, şerpuire, şerpuitură, (rar) îndoitură, (popular) cârmeală, cârnitură, întorsură, sucitură, (Oltenia şi Banat) covei, meandru, curbă; golf, întorsătură, răscruce, turnură; (despre ape) (învechit și regional) cărjovăitură, (învechit și regional) cârjoitură.
Crescut (crescută), adjectiv
Sinonime:
amplificat, măricel, mărişor, sporit, extins, mare, umflat, majorat, dospit, maturizat; complet dezvoltat; (figurat) răsărit, săltat; (botanică) concrescut, concrescent.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Crucifica, verb Sinonime:
a răstigni, (figurat) a martiriza.
Cunoaşte, verb
Sinonime:
a afla, a fi informat; a face cunoştință, a distinge, a deosebi, a recunoaște, a identifica, a pricepe, a stăpâni, a poseda, a înţelege, a (se) şti, a recunoaşte, a (se) observa, a (se) remarca, a (se) vedea, a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a deduce, a găsi, a gândi, a judeca, a obţine, a opina, a răsplăti, a realiza, a recompensa, a recunoaşte, a socoti.
Cunună, substantiv feminin
Sinonime:
coroană, jerbă, coronişte, cosoroabă, diademă; cununie; funie. Cununa, verb
Sinonime:
a se căsători, (popular) a se nunti; a încorona, a încununa, a răsplăti, a recompensa.
Curat, adverb
Sinonime:
întocmai, chiar aşa, exact, precis, clar, desluşit, lămurit, limpede, chiar, drept, explicit, expres, răspicat, tocmai.
Curăţa, verb
Sinonime:
a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.
Curs, substantiv neutru Sinonime:
curent, flux, albia râului; (figurat) durată, interval, perioadă, răstimp; desfăşurare, evoluţie; circulaţie monetară; prelegere, expunere, lecţie; manual, tratat.
Cută, substantiv feminin
Sinonime:
încreţitură, îndoitură, zbârcitură, boţitură, fald, creţ, godeu, pliseu, pliu, (regional) pătură, (rar) răsfrângătură, răsfrânsătură, răsfrântură; rid. Cuta, verb
Sinonime:
a plia, a plisa, a drapa; (geologie) a (se) încreţi; (despre piele) a căpăta cute, a se încreți, a se zbârci, a se rida.
Dalac, substantiv neutru
Sinonime:
antrax, cărbune; (botanică) (regional) aişor, bobiţă, răsfug, boaba-vulpii, mărul-lupului, poama-vulpii, strugurul-lupului; gogoaşă, păpălău, spanacul-ciobanilor.
Decont, substantiv neutru
Sinonime:
justificare, răspundere, socoteală; decontare.
Decortica, verb
Sinonime:
a descoji, a răşlui, a dezosa; a analiza.
Decurs, substantiv neutru Sinonime:
desfăşurare, perioadă, răstimp, durată.
Degaja, verb Sinonime:
a răspândi, a împrăştia, a radia, a exala, a emana, a emite; a elibera, a da drumul, a lăsa liber.
Degajat (degajată), adjectiv
Sinonime:
curățat, deblocat, descongestionat, dezinvolt, eliberat, emanat, exalat, firesc, împrăştiat, înlăturat, liber, natural, neafectat, neartificial, necăutat, nepăsător, neprefăcut, nesilit, nestânjenit, nestudiat, radiat, răspândit, retras, scăpat, simplu, spontan, (figurat) luat înapoi, (învechit) prostatic, (livresc) nonșalant.
Delecta, verb
Sinonime:
a încânta, a bucura, a produce plăcere, a (se) desfăta, a (se) răsfăţa, (rar) a (se) dezmierda, (Moldova) a (se) teferici, (figurat) a (se) îndulci.
Denatura, verb
Sinonime:
a deforma, a falsifica, a schimba, a caricaturiza, a răstălmăci, a modifica, a strica, a contraface, a altera, a stâlci, a escamota, a măslui, a mistifica, (figurat) a silui, (învechit, figurat) a sminti, a strâmba.
Depana, verb
Sinonime:
a repara, a reface, (popular) a drege. Depăna, verb
Sinonime:
a răsuci, a înfăşura, a strânge; (figurat) a desfăşura, a înșira.
Depărtat (depărtată), adjectiv
Sinonime:
îndepărtat, undeva, distanţat, la distanţă, în depărtare; desfăcut, răşchirat; spaţiat.
Deranja, verb
Sinonime:
a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.
Deranjat (deranjată), adjectiv
Sinonime:
răvăşit, răscolit, stânjenit, stingherit, defectat, tulburat, în neorânduială, mutat din loc, zăpăcit, ciufulit, defect, stricat.
Deriziune, substantiv feminin
Sinonime:
derâdere, râs, bătaie de joc, zeflemea, ironie, batjocură.
Desface, verb
Sinonime:
a descompune, a desprinde, a dezangrena, a separa, a izola; a vinde, a face negoţ, a oferi; a anula, a contramanda, a desfiinţa, a despături, a dezdoi, (învechit) a răspica, a desfăşura, a dezlega, a despleti, a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (învechit şi popular) a slobozi, a dezlipi, a întinde, a răsfira, a căsca, a crăpa, a (se) deschide, a se despica, a plesni, a rupe, a rezilia.
Desluşit, adverb Sinonime:
clar, evident, lămurit, limpede, deschis, răspicat, explicit.
Despăgubire, substantiv feminin
Sinonime:
recompensă, răsplată, gratificaţie, compensaţie, compensare, (la plural) daune, reparaţie, (învechit şi popular) mulţumire, (învechit) dezdăunare, indemnizaţie, (turcism învechit) adet.
Determina, verb
Sinonime:
a cauza, a pricinui; a preciza, a deduce, a stârni, a provoca, a impulsiona, a condiţiona, a decide, a calcula; a defini, (învechit) a mărgini, a răspica; a fixa, a hotărî, a stabili, a statornici, (învechit) a defige, a însemna, a statori; a complini.
Dezmierda,verb
Sinonime:
a alinta, a delecta, a răsfăţa, a mângâia; a (se) desfăta, (rar) a se bucura de ceva.
Dezminţi, verb
Sinonime:
a nega, a contesta, a tăgădui, a retracta, a retrage, a anula, a infirma, a fi în dezacord, a contrazice; a nu răspunde așteptărilor.
Difuz (difuză), adjectiv
Sinonime:
împrăştiat, răspândit, risipit, confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedesluşit, nelămurit, neprecis, vag, (figurat) surd, echivoc, haotic, încâlcit, încurcat, neînţeles, obscur, tulbure, (figurat) întunecat, nebulos, neguros, palid, potolit, slab, stins.
Difuza, verb
Sinonime:
a (se) răspândi, a propaga, a distribui, a radia, a emana, a populariza, a propovădui, (astăzi rar) a vulgariza, (figurat) a semăna, a (se) împrăştia, a (se) revărsa.
Digera, verb
Sinonime:
a mistui, a asimila, (regional) a măcina, a râşni, (învechit) a honipsi.
Discriminare, substantiv
Sinonime:
separare, deosebire, discernere, distincţie; (discriminare rasială) segregaţie rasială, discriminație.
Diseminare, substantiv feminin
Sinonime:
diasporie, difuziune, diseminație, dispersare, generalizare, împrăştiere, metastază, propagare, răspândire; (botanică) alocorie, anemocorie, antropocorie, barocorie, endozoocorie, entomocorie, hidrocorie, mirmecocorie, ornitocorie, saurocorie, zoocorie.
Dispersa, verb
Sinonime:
a (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) risipi în toate părțile; a atomiza, a (se) difracta.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Dovadă, substantiv feminin
Sinonime:
probă, mărturie; adeverinţă, document, atestare, indicaţie, indiciu, pildă, semn, (livresc) testimoniu, (învechit şi regional) scrisoare, (învechit) răspuns, motiv, act.
Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime:
orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.
Duce, verb
Sinonime:
a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.
Duh, substantiv neutru
Sinonime:
arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.
Duhni, verb Sinonime:
a expira, a mirosi, a răspândi, a exala; a şopti, a sufla.
Dur (dură), adjectiv
Sinonime:
aspru, sever, acerb, brutal, necruţător, fără menajamente, tare, agresiv, bătăios, coleric, impulsiv, iute, nestăpânit, violent, major, câinesc, drastic, greu, răstit, ridicat, aprig, barbar, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, (familiar și figurat) belicos.
Eclatant (eclatantă), adjectiv (rar) Sinonime:
strălucitor, lucitor, falnic, fastuos, splendid; răsunător, zgomotos, izbitor, bătător la ochi.
Elucida, verb
Sinonime:
a clarifica, a descurca, a desluşi, a explica, a lămuri, a limpezi, a preciza, a rezolva, (figurat) a descâlci, (figurat) a lumina, (învechit) a pliroforisi, (învechit) a răspica, (învechit) a sfeti.
Emana, verb
Sinonime:
a degaja, a exala, a împrăştia, a emite, a elimina (gaz, vapori); a proveni, a veni de la (ceva), a se trage, a izvorî, a răspândi, a scoate, (învechit) a răsfuga, a slobozi.
Emanaţie, substantiv feminin
Sinonime:
emitere, emanare, degajare, răspândire, radiere, împrăştiere, miros (de gaze, vapori); adiere, boare, reveneală, emisiune, exalare, exalaţie, (învechit) răsfugare; (emanaţie de radiu) radon; efluviu.
Emite, verb Sinonime:
a lansa, a prezenta, a enunţa, a exprima, a expune, a formula, a relata; a scoate, a elabora, a publica (un act oficial, un decret, o lege); a răspândi, a împrăştia, a emana, a exala, a secreta, a produce (gaze, vapori).
Emoţionant (emoţionantă), adjectiv Sinonime:
mişcător, tulburător, impresionant, răscolitor, cutremurător.
Epocă, substantiv feminin
Sinonime:
eră, timp, vreme, interval, răstimp, perioadă, (la plural) ani, eon.
Est, substantiv neutru
Sinonime:
răsărit, orient, soare-răsare, (regional) răsai, răsăriş, zorit, (învechit) ost.
Etapă, substantiv feminin Sinonime:
interval, stadiu, fază, răstimp, perioadă.
Ev, substantiv neutru
Sinonime:
epocă, eră, răstimp, perioadă, interval; (evul mediu) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vârsta de mijloc.
Exala, verb Sinonime:
a emana, a emite, a degaja, a împrăştia, a răspândi (vapori, miros).
Exalaţie, substantiv feminin Sinonime:
exalare, împrăştiere, emanare, emanaţie, răspândire.
Expia, verb
Sinonime:
a-şi lua pedeapsa, a ispăşi, a îndura, a plăti, a răscumpăra, a sucomba, a deceda, a muri.
Explicit (explicită), adjectiv Sinonime:
limpede, desluşit, clar, evident, vădit, răspicat, (popular) apriat.
