Puţ, substantiv neutru Sinonime:
fântână; jgheab; mină.
Puţar, substantiv masculin Sinonime:
fântânar; sondor, petrolist.
Putativ, adjectiv
Sinonime:
estimat, presupus, pretins, prezumat, prezumtiv.
Puțcă, substantiv (regional)
Sinonime:
baros, ciocan mare.
Putea, verb Sinonime:
a fi capabil, a avea putere, a fi în stare, a avea posibilitatea, a avea putinţa, a (-i) fi cu putinţă; a fi posibil, a fi probabil; a avea voie, a avea permisiunea, a avea dreptul, a fi permis; a se cădea, a se cuveni, a fi potrivit, a fi convenabil.
Putere, substantiv feminin Sinonime:
forţă, tărie, capacitate, eficacitate, posibilitate, putinţă; sănătate, vigoare, voinicie, rezistenţă; autoritate, stăpânire, dominaţie; împuternicire, drept, autorizaţie, competenţă; (popular) deplinătate, toi, miez.
Puterinţă, substantiv
Sinonime:
capacitate, forţă, posibilitate, putere, putinţă.
Puternec, adjectiv (învechit)
Sinonime:
puternic.
Puternic (puternică), adjectiv Sinonime:
tare, voinic, viguros, zdravăn; intens, răsunător, viu, pătrunzător, adânc; (figurat) influent, autoritar, dominant.
Puternicește, adverb (învechit)
Sinonime:
cu putere.
Puternici, verb (învechit)
Sinonime:
a da putere, a deține puterea, a deveni puternic, a întări, a se fortifica, a se intensifica, a-și menține puterea.
Puternicie, substantiv
Sinonime:
abuz, atotputernicie, autoritate, capacitate, dominare, dominaţie, exces, forţă, hegemonie, posibilitate, putere, putinţă, samavolnicie, silnicie, stăpânire, supremaţie.
Puternicos, adjectiv
Sinonime:
(rar) puternic, (regional) atotputernic.
Puteros, adjectiv
Sinonime:
puternic, robust, solid, tare, viguros, vânjos, voinic, zdravăn.
Puţi, verb Sinonime:
a duhni; a mirosi.
Puțică, substantiv
Sinonime:
puță, puțișoară, puțoi, (regional) puțicane.
Puţin (puțină), adjectiv Sinonime:
niţel, oleacă, cât de cât; neîndestulător, infim, insuficient, derizoriu, neglijabil, neînsemnat, mic; firav, scund, subţire; scurt, nedurabil, efemer, trecător.
Puţina, verb (învechit)
Sinonime:
a descrește, a diminua, a împuțina, a micșora, a reduce, a scădea.
Puţinare, substantiv
Sinonime:
descreştere, diminuare, împuţinare, micşorare, reducere, scădere.
Puţinătate, substantiv feminin
Sinonime:
micime, micșorime, puținime, puțintime, (învechit) puțineală.
Putincios, adjectiv
Sinonime:
bun, capabil, competent, destoinic, dotat, eficace, eficient, experimentat, folositor, încercat, înzestrat, operativ, posibil, practic, pregătit, priceput, productiv, puternic, robust, solid, tare, util, valoros, versat, viguros, vânjos, voinic, vrednic, zdravăn.
Putincioşie, substantiv
Sinonime:
posibilitate, putere, putință, stare.
Puţineală, substantiv (învechit)
Sinonime:
puţinătate.
Putinei, substantiv
Sinonime:
putină (mică), putinică, (regional) bădâi, (regional) budăi, (regional) masleancă.
Puţinel, adjectiv (popular)
Sinonime:
nițel, puțin, puţintel, (învechit și regional) puțuntel.
Putinică, substantiv
Sinonime:
putină (mică), putinei, putioară, (regional) brădoaie, (regional) putinioară, (Transilvania) ghiobuleţ.
Puţinime, substantiv
Sinonime:
puţinătate.
Putinioară, substantiv (regional)
Sinonime:
putină (mică), putinică, (variantă) putioară.
Putinţă, substantiv feminin Sinonime:
posibilitate, capacitate, putere.
Puţintel (puțintea), adjectiv Sinonime:
puţin.
Puțintime, substantiv
Sinonime:
puținătate, puținime.
Puțișoară, substantiv
Sinonime:
puță (mică), (familiar) puțică, (învechit) puțuică, (regional) (anatomie) omușor.
Puțișoare, substantiv feminin la plural
Sinonime:
cornulețe.
Putoare, substantiv feminin
Sinonime:
miros rău, duhoare, miasmă; om leneș, om inactiv, om murdar, (regional) tâlă; femeie stricată, prostituată.
Putred (putredă), adjectiv Sinonime:
stricat, alterat, descompus, dezagregat, putrezit; (figurat) viciat, corupt, decăzut; stătut, clocit, nesănătos, vătămător; cangrenat, purulent.
Putrefacţie, substantiv feminin Sinonime:
putrezire, dezagregare, descompunere, alterare, stricare.
Putrefia, verb Sinonime:
a se descompune, a se altera, a se strica, a se distruge.
Putrefiabil, adjectiv
Sinonime:
putrescibil.
Putregai, substantiv neutru Sinonime:
putreziciune, stricăciune; (figurat) corupţie, josnicie, viciu, descompunere.
Putregăios, adjectiv (popular)
Sinonime:
descompus, putred, putrezit.
Putregăit (putregăită), adjectiv Sinonime:
putrezit, putred, ros, distrus; ruinat, dărăpănat.
Putreganie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
putregai.
Putrejiciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
putreziciune.
Putrejuciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
putreziciune.
Putrejune, substantiv
Sinonime:
(învechit) corupție, decadență, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, putrefacție, putregai, putreziciune, putrezire, stricăciune, viciu.
Putrescent, adjectiv
Sinonime:
în descompunere, putrid.
Putrescenţă, substantiv
Sinonime:
degradație, descompunere, deteriorare, putrefacţie, putreziciune, putrezire.
Putrescibil, adjectiv
Sinonime:
degradabil, putrefiabil.
Putrezeală, substantiv
Sinonime:
descompunere, putrefacție, putreziciune, putrezire.
Putrezi, verb Sinonime:
a se strica, a se descompune, a se distruge, a se degrada, a se dezagrega, a se dărăpăna, a se altera; a se cangrena; (figurat) a lâncezi, a mucegăi; a stagna, a lenevi.
Acut (acută), adjectiv Sinonime:
pătrunzător, ascuţit, puternic, violent.
Anemia, verb (reflexiv) Sinonime:
a slăbi, a (se) debilita, a-şi pierde puterile, a deveni anemic.
Armată, substantiv feminin
Sinonime:
harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.
Autoritate, substantiv feminin Sinonime:
prestigiu, valoare morală, consideraţie; somitate, erudit, savant, specialist; instituţie, organizaţie, oficiu, administrație, comandament, guvern, putere.
Barem, adverb
Sinonime:
cel puţin, încai, încaltea, măcar, (Transilvania) batăr; (variante) baremi, barim. Barem, conjuncție
Sinonime:
deși.
Bărbătesc (bărbătească), adjectiv Sinonime:
viril, viguros, tare, puternic; curajos, îndrăzneţ, cutezător, temerar, inimos, voinicesc, vitejesc.
Bărbăţie, substantiv feminin Sinonime:
vigoare, putere, virilitate; curaj, vitejie, voinicie, îndrăzneală, bravură, cutezanţă, temeritate.
Binefăcut (binefăcută), adjectiv Sinonime:
robust, voinic, puternic, forțos, trupeş, arătos, solid.
Buduroi, substantiv neutru (popular)
Sinonime:
hârdău, putină; stup primitiv, ştiubei; ghizd, budur, peretele fântânii; cămin, coş, horn.
Cadă, substantiv feminin
Sinonime:
baie, butoi, cădiță, căduță, putină, vană, vas, zăcătoare, (învechit și popular) scăldătoare, (învechit și popular) tocitoare, (învechit și regional) scăldătură, (Moldova, Bucovina și Transilvania) feredeu, (prin Transilvania) șiroadă, (Transilvania, Banat și Moldova) scaldă.
Cam, adverb Sinonime:
aproximativ, aproape, circa, oarecum, întrucâtva, nițel, puţin; prea, destul.
Cangrenă, substantiv feminin Sinonime:
infecţie, alterare, putrezire, distrugere, descompunere. Cangrena, verb
Sinonime:
(medicină) a se necroza, a putrezi, (livresc) a se mortifica.
Capacitate, substantiv feminin Sinonime:
forţă, tărie, posibilitate, putere; valoare, calitate; cuprindere, mărime, volum, întindere; aptitudine, pricepere, îndemânare, talent.
Cer, substantiv neutru Sinonime:
boltă cerească, firmament; rai, providenţă, divinitate, putere divină.
Certa, verb
Sinonime:
a face observaţie, a lua la rost, a atrage atenţia, a se învrăjbi, a se supăra, a rupe relaţiile, (popular) a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi, (învechit şi regional) a se pricinui, (regional) a se cârti, a (se) pricini, (Moldova) a se cârcoti, (prin Oltenia) a se rohoti, (învechit) a se pârî, a se prici, a se prigoni, (figurat) a se strica; a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (livresc) a apostrofa, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (figurat) a săpuni, a scutura; a bate, a condamna, a instrui, a învăţa, a osândi, a pedepsi.
Chinuitor (chinuitoare), adjectiv
Sinonime:
apăsător, arzător, dureros, intens, mistuitor, mortifiant, mortificant, mortificător, obsedant, puternic, rebel, străpungător, supărător, torturant, torționar, trudnic, violent, viu, zbuciumător, (figurat) ascuțit, (figurat) sfredelitor, (figurat) tiranic, (învechit și popular) necăjos, (rar) torturător.
Ciuguli, verb
Sinonime:
a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.
Ciupercă, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) hrib, (la plural) fungi, (popular) burete; (ciupercă de pivniţă) burete-de-casă; (ciupercă de brad) pita-vacii; (ciupercă de pe coastă) pitarcă; (ciupercă domnească) pitarcă; (ciupercă puturoasă) băloşel.
Cârmă, substantiv feminin
Sinonime:
pârghie; (figurat) cârmuire, conducere, diriguire, domnie, guvernare, putere, stăpânire.
Câtva, adverb Sinonime:
puţin, oleacă, o țâră. Câtva, adjectiv
Sinonime:
ceva, niţel, oarecare, puţin.
Clocotitor (clocotitoare), adjectiv (figurat) Sinonime:
năvalnic, aprins, puternic, ardent; răsunător, zgomotos, agitat.
Cocoța, verb
Sinonime:
a se cățăra, a se ridica, a se sui, a se urca, (figurat și depreciativ) a avansa, (figurat și depreciativ) a parveni, (învechit) a se coțobăni, (popular) a se aburca, (popular) a se țuțuia, (prin Oltenia) a se suliga, (prin Transilvania) a se pupuia, (regional) a se burica, (regional) a se coțofăni, (regional) a se cucuia, (regional) a se găibăra, (regional) a se gurguța, (regional) a se poponăța, (regional) a se popoța, (regional) a se pupăza, (regional) a se zgăibăra, (variantă) a se cucuța, (variantă) a se gogoța. Cocotă, substantiv
Sinonime:
curvă, depravată, femeie de stradă, prostituată, târfă, (argotic) jagardea, (argotic) jantă, (argotic) jartea, (argotic) maimuță, (argotic) marcoavă, (argotic) mastroacă, (depreciativ) japiță, (depreciativ) pațachină, (depreciativ) puicuță, (familiar) fleoarță, (familiar) fleorțotină, (familiar) șuleandră, (figurat) buleandră, (figurat) pupăză, (figurat) putoare, (figurat) târâtură, (învechit și regional) pârțotină, (învechit și regional) telăliță, (învechit și regional) teleleică, (învechit) demimondenă, (învechit) femeie publică, (învechit) magopață, (învechit) tălaniță, (popular și familiar) damă, (popular și familiar) madamă, (popular) lele, (prin Bucovina) crăiță, (prin Maramureș) landră, (prin Moldova și Bucovina) mișarcă, (prin Moldova, figurat) ruptură, (prin Transilvania) bandură, (regional și figurat) haită, (regional și figurat) pupezoaică, (regional și figurat) terfeloagă, (regional) bulă, (regional) horholină, (regional) madaranță, (regional) puiniță, (regional) scorțotină, (regional) târnoață, (regional) tearfă, (Transilvania, figurat) gudă.
Cogeamite, adjectiv invariabil Sinonime:
mare, solid, puternic, coşcogea, coşcogeamite.
Comandament, substantiv neutru
Sinonime:
autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.
Competent (competentă), adjectiv
Sinonime:
priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.
Corupt (coruptă), adjectiv
Sinonime:
deformat, desfrânat, depravat, imoral, decăzut, destrăbălat, dezmăţat, neruşinat, pervertit, stricat, vicios, viciat; (livresc) libertin, (rar) deşănţat, (popular şi familiar) parşiv, (popular) deşucheat, (învechit şi regional) ruşinat, (regional) şucheat, teşmenit, (învechit) aselghicesc, demoralizat, spurcat, (figurat) putred. Corupt, substantiv
Sinonime:
alterare, corupere, (învechit) conrupt, (învechit) corumpt.
Corupţie, substantiv feminin
Sinonime:
coruptibilitate; decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ,
imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, prevaricațiune, stricăciune, viciu, (rar) deşănţare, (învechit) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (figurat) descompunere, putreziciune, (rar, figurat) putrefacţie, (învechit, figurat) putrejune; seducere.
Curând, adverb
Sinonime:
îndată, numaidecât, peste puţin timp, degrabă, repede, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, neîntârziat, rapid, (rar) tudila, momentan, (învechit şi regional) nepristan, numai, (regional) mintenaş, minteni, (învechit) peşin, techer-mecher.
Cuveni, verb
Sinonime:
a se cădea, a-i reveni, a trebui; a merita, a avea dreptul, a cadra, (învechit) a se dostoi, a privi, a putea.
Dăscăli, verb
Sinonime:
a învăţa, a povăţui, a sfătui, a îndruma; a dojeni, a mustra, a cicăli, a admonesta, a certa, a moraliza, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (familiar, figurat) a săpuni, a scutura.
Delicat (delicată), adjectiv Sinonime:
fin, gingaş, rafinat, ales, distins; plăpând, şubred, slăbuţ, puţin rezistent.
Descompune, verb
Sinonime:
a (se) altera, a (se) decompoza, a (se) desface, a (se) despărți, a (se) destrăma, a (se) divide, a (se) fracționa, a (se) împărți, a (se) putregăi, a (se) râncezi, a (se) scinda, a (se) separa, a dezmembra, a fermenta, a putrezi, a se acri, a se împuți, a se înăcri, a se strica, (figurat) a se contracta, (figurat) a se crispa, (învechit și regional) a se sărbezi, (învechit și regional) a se sminti, (prin Banat) a se pâșcăvi, (prin Transilvania) a se scoace, (rar) a (se) dezalcătui, (rar) a (se) putrefia, (regional) a se mocni, (regional) a se zeri.
Detesta, verb Sinonime:
a urî, a dispreţui, a nu putea suferi.
Dezagreabil (dezagreabilă), adjectiv
Sinonime:
neplăcut, supărător, dezgustător, respingător, (figurat) ingrat, displăcut, dizgraţios, greţos, greu, infect, împuţit, nesuferit, puturos, rău, scârbos, urât, rău-mirositor, (livresc) fetid, miasmatic, pestilenţial, repugnant, repulsiv, (învechit) scârnav, (învechit) scârbavnic, scârbelnic, antipatic.
Dominaţie, substantiv feminin
Sinonime:
dominare, conducere, stăpânire, oprimare, apăsare, exploatare, autoritate, control, domnie, putere.
Domnie, substantiv feminin
Sinonime:
dominaţie, stăpânire, putere, domnire, cârmuire, conducere, diriguire, guvernare, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă; (figurat) coroană, scaun, sceptru, tron; mărie.
Drastic (drastică), adjectiv
Sinonime:
aspru, brutal, draconic, eficace, eficient, energic, extrem, implacabil, puternic, radical, riguros, sever, strict, vehement, violent, (figurat) dur, (învechit) drastiric, (învechit) drastiriu; (medicină) hidragog, purgativ.
Dric, substantiv neutru
Sinonime:
autodric, car funebru, car funerar, car mortuar, (Bucovina) caravană, (Moldova) droagă, pataşcă; centru, cocârlă, cotigă, mijloc, putere, schimbătoare, teleagă, miez, toi; (tehnică) (regional) sandâc.
Duh, substantiv neutru
Sinonime:
arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.
Duhoare, substantiv feminin Sinonime:
miros urât, aer stricat, putoare, miasmă.
Efectiv (efectivă), adjectiv
Sinonime:
real, adevărat, indiscutabil, incontestabil, neîndoielnic, sigur, netăgăduit, neîndoios, concret, eficace. Efectiv, adverb
Sinonime:
realmente, în mod real. Efectiv, substantiv
Sinonime:
contingent, disponibil, (învechit) putere.
Eficace, adjectiv
Sinonime:
eficient, cu efect, activ, de acţiune, folositor, operativ, practic, productiv, util, (rar) operant, (învechit) putincios, efectiv, pozitiv, drastic, energic, puternic, sigur.
Eficacitate, substantiv feminin
Sinonime:
eficienţă, forţă, dinamism, folos, operativitate, productivitate, randament, valoare, putere.
Elementar (elementară), adjectiv
Sinonime:
de bază, fundamental, esenţial, de prim ordin, principal, simplu, uşor, puţin complicat, la îndemâna oricui, primar, rudimentar, natural.
Energic (energică), adjectiv
Sinonime:
hotărât, ferm, neşovăitor, activ, forte, tare, eficace, eficient, drastic, dinamic, bătăios, impetuos, puternic, vajnic, viguros, viril.
Energie, substantiv feminin
Sinonime:
forţă, putere, tărie, vigoare, vlagă, vioiciune, dinamism, impetuozitate, robusteţe, vitalitate, (livresc) potenţă, (popular) vânjoşenie, vânjoşie, vârtoşie, voinicie, (regional) mau, vânj, vlastă, (Muntenia, Oltenia şi Banat) snagă, (învechit) sforţă, tărime, vârtute, vlavie, (figurat) sevă, bărbăție; (fizică) (energie atomică) energie nucleară; (energie electrică) lumină electrică.
Eventual (eventuală), adjectiv Sinonime:
posibil, probabil, cu putinţă.
Exponent, substantiv masculin
Sinonime:
delegat, expozant, expunător, împuternicit, mandatar, reprezentant, (figurat) interpret; (matematică) indice, număr, putere, semn, simbol, (învechit) spunent.
Fetid (fetidă), adjectiv
Sinonime:
descompus, stricat, alterat, puturos, dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgraţios, greţos, greu, infect, împuţit, neplăcut, nesuferit, rău, rău-mirositor, respingător, scârbos, urât, viciat.
Fierbinte, adjectiv
Sinonime:
arzător, foarte cald, încălzit; (figurat) aprins, înfocat, pătimaş, pasionat; adânc, profund; clocotit, încins, canicular; avântat, entuziasmat, entuziast, fervent, focos, intens, înflăcărat, însufleţit, puternic, viu.
Fântână, substantiv feminin
Sinonime:
izvor, obârşie, sursă; apă, puţ, (regional) bunar, (învechit) cişmea; (fântână arteziană, fântână săltătoare, fântână săritoare, fântână țâșnitoare) arteziană, havuz.
Flux, substantiv neutru
Sinonime:
afluență, aflux, maree, reflux; curent, debit, năvală, revărsare puternică, șuvoi, torent, val.
Folositor (folositoare), adjectiv
Sinonime:
avantajos, binevenit, de folos, eficace, eficient, judicios, operativ, practic, productiv, util, (rar) operant, (învechit) putincios.
Forte, adjectiv Sinonime:
tare, puternic, rezistent, oţelit, fortificat. Forte, adverb
Sinonime:
(muzică) cu putere, cu intensitate, puternic, tare; (forte fortissimo) extrem de tare, foarte tare; (mezzo forte) nu prea tare; (forte-piano) piano.
Fortissimo, adverb Sinonime:
foarte tare, puternic de tot, intens.
Forţa, verb
Sinonime:
(popular) a osândi, a condamna, a constrânge, a face un efort, a încerca, a năzui, a nevoi, a obliga, a opinti, a presa, a se sforţa, a (se) sili, a (se) strădui, a supune, a-şi da osteneala, a-şi da silinţa. Forţă, substantiv feminin
Sinonime:
(Banat) sălăbărie, (învechit) nevoie; (la plural) armată, unităţi militare; (livresc) servitute, capacitate, constrângere, energie, intensitate, potrivnicie, presiune, putere, putinţă, silă, silință, silnicie, silnicire, somitate, strângere, strânsoare, tărie, vigoare, violenţă, volum; (forţă portantă) portanţă; (forţă de muncă) mână de lucru.
Furios (furioasă), adjectiv
Sinonime:
brutal, furibund, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, năbădăios, năprasnic, nestăpânit, oţărât, pornit, puternic, turbat, violent, zborşit, (familiar) burzuluit, (învechit şi regional) scârbit, (învechit, în Transilvania) firetic, (livresc) obstinat, (popular) îndrăcit, (regional) năvârlios.
Furtună, substantiv feminin
Sinonime:
frământare, supercelulă, tempestate, tempestă, tornadă, tulburare, vânt puternic, vifor, vijelie, zbucium, (învechit) bură, (latinism învechit) procelă, (popular) vântoasă, (prin Banat) vicodol, (prin Bucovina) vântăraie, (regional) vântoaie; (figurat) revoltă, răscoală.
Gabarit, substantiv neutru Sinonime:
(figurat) volum, dimensiune, capacitate; rezistență, putere; șablon, calibru, format, formă, model; siluetă, statură, greutate, talie.
Gangrenă, substantiv feminin
Sinonime:
cancer, cangrenă, descompunere, infecţie, lepră, mortificație, necroză, putrefacţie, sfacel, șancru; (figurat) alterare, corupție, descompunere morală, destrucție. Gangrena, verb
Sinonime:
a deveni cangrenos, a putrezi, a se cangrena, a se distruge.
Găti, verb
Sinonime:
a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) împodobi, a (se) moța, a (se) podobi, a (se) pregăti, a (se) spilcui, a (se) stolisi, a (se) tocmi, a asasina, a consuma, a epuiza, a face, a fi gata, a isprăvi, a încheia, a omorî, a prepara, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide, (argou) a (se) șucări, (Banat) a (se) schili, (învechit și popular) a preface, (învechit și regional) a (se) muchilipsi, (învechit) a (se) stoli, (popular și familiar depreciativ) a (se) sclivisi, (popular) a (se) drege, (prin Moldova) a (se) puțui, (prin Transilvania și Maramureș) a (se) pădăi, (prin Transilvania și Moldova) a (se) puțului, (regional) a (se) câștiga, (Transilvania și Banat) a păzi, (Transilvania) a socăci, (variantă) a găta.
Greu (grea), adjectiv
Sinonime:
adânc, anevoios, apăsător, aspru, brutal, chinuit, compact, complicat, copleşitor, critic, dens, des, dificil, grav, gros, important, indigest, irespirabil, împovărat, înăbuşitor, încărcat, îngreuiat, însemnat, mare, masiv, mizerabil, necăjit, neplăcut, profund, prost, puternic, rău, serios, tare, violent, voluminos, (figurat) dur, (învechit și popular) necăjos, (învechit și regional) povarnic.
Greutate, substantiv feminin
Sinonime:
apăsare, dificultate, halteră, influenţă, încărcătură, înrâurire, nelinişte, oprelişte, piedică, povară, prestanţă, prestigiu, putere, sarcină, trecere, (Banat şi Transilvania) plumb, (învechit şi regional) piatră; (fizică) (greutate atomică) masă atomică, (greutate moleculară) masă moleculară.
Groapă, substantiv feminin
Sinonime:
adâncitură, gaură, mormânt, puț, râpă, scobitură, scufundătură, surpătură, șanț, (învechit) foasă, (învechit) hambar în pământ, (Moldova şi Bucovina) bortă; (geografie) (groapă abisală) depresiune oceanică, fosă abisală.
Hârdău, substantiv neutru Sinonime:
butoi, ciubăr, doniţă, putină.
Impotent (impotentă), adjectiv
Sinonime:
emasculat, estropiat, fără putere, inapt, incapabil, infirm, invalid, lipsit de vigoare, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (argotic) iască, (familiar) șontorog, (popular) becisnic, (popular) legat, (variantă) imputent. Impotent, substantiv
Sinonime:
eunuc, infirm, invalid, (argotic) batal, (argotic) bleg, (popular) becisnic, (regional) pârjac.
Indice, substantiv neutru
Sinonime:
ac, arătător, caracter, cifră, clasificator, criteriu, exponent, grad, index, indicator, indicație, informație, listă, literă, marcă, număr, parametru, particularitate, proprietate, putere, registru, semn, semnal, simbol, specificitate, trăsătură; deget arătător.
Indolenţă, substantiv feminin
Sinonime:
abulie, apatie, astenie, ataraxie, atonie, delăsare, farniente, frigiditate, imobilism, impasibilitate, inactivitate, inacțiune, indiferentism, indiferenţă, inerție, insensibilitate, langoare, lasitudine, lene, lenevie, lenevire, lentoare, limfatism, lipsă de energie, moleșeală, moliciune, neîngrijire, nepăsare, nesimțire, nonșalanță, pasivism, pasivitate, placiditate, prostrație, puturoșenie, puturoșie, stagnație, tembelism, torpoare, trândăveală, trândăvie, trândăvit, (figurat) răceală, (grecism învechit) adiaforie, (învechit) negrijă, (învechit) negrijință, (învechit) tandur, (învechit) tembelâc.
Infecţie, substantiv feminin Sinonime:
duhoare, putoare; focar, stricăciune.
Influență, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, ascendent, autoritate, considerație, efect, înrâurire, precădere, prestigiu, putere, reputație, respect, rezultat, stimă, trecere, vază, (figurat) credit, (figurat) greutate, (învechit) influenție, (învechit) influință, (învechit) înrâurită, (rar) stăpânire; (medicină) gripă, răceală.
Influența, verb
Sinonime:
a catehiza, a inspira, a insufla, a îndoctrina, a înrâuri, a sugestiona.
Insuficient (insuficientă), adjectiv Sinonime:
neîndestulător, prea puţin.
Intens (intensă), adjectiv Sinonime:
tare, viu, activ, puternic, dinamic.
Invazie, substantiv feminin
Sinonime:
agresiune, copleşire, cotropire, extindere năprasnică, incursiune, invadare, migrație, năpădire, năvală, năvălire, ocupație, raid, revărsare puternică, (variantă) invaziune.
Iubire, substantiv feminin
Sinonime:
afecţiune, amor, atașament sufletesc puternic, dragoste, iubit, patimă, (învechit şi regional) iboste, (învechit) libov.
Împuţina, verb
Sinonime:
a (se) diminua, a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) restrânge, a descreşte, a scădea, a slăbi, a-i scădea forța fizică, (învechit și regional) a (se) strâmta, (învechit) a (se) puțina, (Transilvania) a scăpăta.
Încai, adverb Sinonime:
măcar, încaltea, barem, cel puţin.
Îndesat (îndesată), adjectiv Sinonime:
apăsat, presat, accentuat; des, compact, greu; puternic, masiv, solid, forte.
Îndrepta, verb Sinonime:
a rectifica, a corecta, a corija; a se întrema, a se însănătoşi, a prinde puteri; a îndruma, a dirija, a călăuzi.
Însufleţit (însuflețită), adjectiv Sinonime:
viu, animat, plin de putere, cu energie, alert.
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.
Înşfăca, verb Sinonime:
a înhăţa, a apuca brusc, a prinde cu putere.
Întrucâtva, adverb Sinonime:
într-o măsură oarecare, puţin.
Învrednici, verb Sinonime:
a se dovedi vrednic, a fi capabil, a reuşi, a putea; a găsi de cuviinţă, a binevoi, a catadixi.
Înzdrăveni, verb
Sinonime:
a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoşi, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) lecui, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) tonifica, a (se) vindeca, a se învoinici, a se pune pe picioare, a(-şi) recăpăta puterile, a(-și) reface forţele, (învechit și popular) a (se) împuternici, (latinism rar) a (se) sana, (Moldova) a (se) priboli, (popular) a (se) scula, (prin Oltenia, Banat și Transilvania) a (se) zvidui, (regional) a (se) răzbuna, (regional) a (se) vânjoșa, (regional) a strănuta, (Transilvania) a (se) citovi; (învechit și regional) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni; (învechit) a (se) remedia, a (se) vrăciui; (popular și familiar) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici.
Înzestrat (înzestrată), adjectiv
Sinonime:
bun, capabil, competent, cu har, destoinic, dotat, experimentat, încercat, plin de calităţi, pregătit, priceput, talentat, valoros, versat, vrednic, (învechit și popular) harnic, (popular) cercat, (rar) preparat; (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; (rar) măiestrit, talentos.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Leneş (leneșă), adjectiv Sinonime:
trândav, puturos, pierde-vară, indolent, inactiv; domol, încet, molâu, molcom.
Lepădătură, substantiv feminin
Sinonime:
avort, avorton, bastard, canalie, cutră, derbedeu, deșeu, lichea, marțafoi, netrebnic, pramatie, prostituată, pușlama, rebut, scârnăvie, scuipat, secătură, stârpitură, vomă, nevolnic, (argou) sichimea, (figurat) căzătură, (figurat) drojdie, (figurat) gunoi, (figurat) mizerie, (figurat) otreapă, (figurat) pleavă, (figurat) putregai, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) naștere, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.
Lustrui, verb
Sinonime:
a da luciu, a face, a făţui, a şlefui, a văcsui, (Bucovina) a puţui, (prin Transilvania şi nordul Munteniei) a puţului.
Maiestate, substantiv feminin
Sinonime:
alteță, domnie, fală, grandoare, înălțime, măreţie, mărie, monarh, prestanță, putere supremă, semeție, sire, solemnitate, somptuozitate, splendoare, strălucire, suveran, suveranitate, (învechit) maiastat, (învechit) maiestat, (învechit) mărime, (învechit) mărire, (popular) măiestate, (regional) maiestată, (variantă) majestate.
Mare, adjectiv Sinonime:
întins, vast, larg, lat; încăpător, spaţios, voluminos; abundent, mult, numeros, considerabil; intens, profund, tare; puternic, ridicat, ajuns, sus-pus; adult, matur, major; vestit, renumit, ilustru, eminent, important, de seamă, ales, impunător, impozant, respectabil, marcant; mătăhălos, malac, gras, greoi, obez.
Masiv (masivă), adjectiv Sinonime:
impunător, impozant, măreţ, falnic, solid, puternic, trupeş; compact, îndesat, dens, substanţial; amplu, larg, întins, dezvoltat.
Măcar, adverb Sinonime:
cel puţin, barem; chiar, deşi, oricât.
Măsura, verb Sinonime:
a evalua, a cântări, a calcula; a limita, a proporţiona. Măsură, substantiv feminin Sinonime:
cantitate, mărime, întindere; (figurat) dispoziţie, hotărâre, ordin; procedeu, modalitate, manieră, mijloc, metodă, chip, fel; valoare, putere, tărie, forţă, grad; moderaţie, cumpătare, chibzuinţă, înfrânare, reţinere, abţinere, limită, stăpânire, echilibru.
Miasmă, substantiv feminin Sinonime:
duhoare, putoare.
Mic, substantiv masculin Sinonime:
mititel, cârnăcior. Mic, adjectiv Sinonime:
redus, scurt, scund, puţin, limitat; (despre sunet, zgomot) slab, încet, stins, imperceptibil; nevârstnic, copil; neînsemnat, nevaloros, fără valoare; meschin, josnic, mărginit, egoist.
Micime, substantiv feminin Sinonime:
scurtime, puţinătate; (figurat) josnicie, meschinărie.
Mijloc, substantiv neutru
Sinonime:
ambianță, anturaj, brâu, cadru, cale, centru, cerc, chip, cingătoare, fel, formă, gros, instrument, intermediar, intermediu, jumătate, mediator, mediu, meşteşug, metodă, miez, mijlocitor, mod, modalitate, mulțime, paliativ, procedeu, putinţă, rețetă, sferă, societate, soluție, stratagemă, subterfugiu, talie, toi, unealtă, (figurat) buric, (figurat) inimă, (figurat) sân, (învechit și figurat) dric, (la plural) avere, (la plural) bani, (la plural) bogăție, (la plural) fonduri, (la plural) posibilități, (la plural) resurse, (la plural) șale, (mijloc de transport) vehicul, (regional) miljoc.
Minimum, adverb
Sinonime:
cel puțin, măcar, minim, pe puțin. Minimum, substantiv
Sinonime:
limită inferioară, minim.
Minus, adverb Sinonime:
mai puţin, fără. Minus, substantiv neutru Sinonime:
deficit, lipsă.
