Proveni, verb Sinonime:
a se trage, a veni din, a lua naştere, a rezulta, a-şi avea obârşia.
Provenienţă, substantiv feminin Sinonime:
origine, obârşie, sorginte, sursă, izvor, punct de plecare.
Provenință, substantiv (învechit)
Sinonime:
proveniență.
Provenire, substantiv
Sinonime:
naștere, obârșie, origine, proveniență.
Coborî, verb Sinonime:
a (se) da jos, a descinde; a (se) lăsa jos; a reduce, a scădea, a micşora; (reflexiv) a proveni, a avea originea; (figurat, reflexiv) a se înjosi, a se umili.
Curge, verb
Sinonime:
a se deplasa, a se mişca; a (se) scurge, a se desfăşura, a evolua, (învechit şi regional) a cure, a râura, (învechit) a purcede, a trece, a circula, a-i pica, a(-i) picura, a (i) se prelinge, a i se scurge, (popular) a(-i) merge, a supura, a atârna; a decurge, a proveni, a reieşi, a rezulta, a urma.
Datorit (datorită), adjectiv Sinonime:
cuvenit; provenit, cauzat, pricinuit.
Deriva, verb
Sinonime:
a proveni, a decurge, a se trage, a rezulta, a veni, a devia, a se îndepărta.
Emana, verb
Sinonime:
a degaja, a exala, a împrăştia, a emite, a elimina (gaz, vapori); a proveni, a veni de la (ceva), a se trage, a izvorî, a răspândi, a scoate, (învechit) a răsfuga, a slobozi.
Extracţie, substantiv feminin
Sinonime:
extragere, scoatere; (rar) origine, naştere, obârşie, provenienţă.
Familie, substantiv feminin
Sinonime:
cămin, casă, ai casei, menaj; ascendență, descendenţă, filiație, filiațiune, genealogie, generație, provenienţă, viţă, spiţă, neam, rasă, sușă; (figurat) dinastie, castă, clan, trib, (livresc) stirpe, (astăzi rar) seminţie, (învechit şi popular) sămânţă, (învechit şi regional) seminţenie, tălaie, (Moldova şi Transilvania) pojijie, (învechit) femeie, rudă, rudenie, sânge; (fizică) (familie radioactivă) serie radioactivă.
Fi, verb
Sinonime:
a exista, a avea fiinţă, a avea loc, a avea, a fiinţa; a trăi, a vieţui, a o duce, a-şi duce viaţa; a (se) afla, a se găsi; a (se) întâmpla, a se petrece, a se săvârşi, a se realiza, a dăinui, a sta, a figura, a se număra, a situa, a locui, a constitui, a însemna, a proveni, a trebui, a costa.
Izvorî, verb Sinonime:
a ţâşni, a ieşi; (figurat) a răsări, a se arăta, a se ivi, a apărea; a rezulta, a deriva, a proveni, a decurge.
Neam (neamuri), substantiv neutru
Sinonime:
categorie, clan, clasă, familie, fel, gen, generaţie, gintă, naştere, naţiune, norod, obârşie, origine, popor, provenienţă, rod, rubedenie, rudă, sămânţă, sânge, seminţie, sex, soi, sort, specie, spiţă, stepenă, tip, trib, varietate, viţă, (livresc) stirpe, (Transilvania) porodiţă.
Originar (originară), adjectiv
Sinonime:
aborigen, autohton, congenital, de obârşie, de origine, indigen, infuz, inițial, în forma de la început, înnăscut, nativ, natural, prim, primar, primitiv, primordial, provenind din, visceral.
Origine, substantiv feminin Sinonime:
obârşie, început, provenienţă, izvod, rădăcină, sursă, sorginte.
Patrie, substantiv feminin Sinonime:
ţară, vatră; origine, provenienţă; loc, regiune, ţinut.
Purcede, verb (popular) Sinonime:
a porni, a pleca, a se pune în mişcare, a se duce, a (se) călători; a începe, a se porni; a lua naştere, a izvorî, a proveni.
Releva, verb
Sinonime:
a accentua, a arăta, a atesta, a denota, a depinde, a dezvălui, a evidenția, a indica, a întări, a învedera, a marca, a nota, a observa, a potența, a proveni din, a puncta, a pune în evidență, a pune în lumină, a reliefa, a remarca, a reține, a scoate în relief, a scoate la iveală, a se dovedi, a se manifesta ca, a semnala, a sesiza, a sublinia, a trăda, a ține de ceva, a vădi.
Rezulta, verb Sinonime:
a reieşi, a decurge, a ieşi, a urma, a izvorî, a apărea, a proveni, a se trage, a-şi avea originea, a lua naştere; a degaja, a răspândi, a împrăştia, a exala, a emite, a emana.
Sușă (suşe), substantiv feminin Sinonime:
origine, sursă, sânge, provenienţă, părinte, fondator; cotor, matcă, talon; (medicină) tulpină.
Apartenenţă, substantiv
Sinonime:
adeziune, afiliere, alejanță, aparținere, dependență, interdependență, provenienţă.
Derivare, substantiv
Sinonime:
derivaţie, provenire din, coborâre din, rezultare din; (lingvistică) (derivare progresivă) afixare.
Matrice, substantiv
Sinonime:
matriță, tabel, tablou; geneză, naştere, obârşie, origine, provenienţă; (anatomie) mitră, uter.
Dizigot, adjectiv
Sinonime:
(biologie) biovular, bivitelin, provenit din două ovule fecundate.
Începătură, substantiv
Sinonime:
(învechit) început, obârșie, origine, proveniență, sursă.
Purces, substantiv
Sinonime:
începere, început, naștere, obârșie, origine, plecare, pornire, proveniență.
Extracțiune, substantiv
Sinonime:
abataj, dezrădăcinare, enucleație, eradicație, evulsiune, exereză, extirpație, extracție, extragere, scoatere; filiație, genealogie, origine, pedigriu, proveniență.
Derivat, adjectiv
Sinonime:
abătut, provenit, rezultat.
Ijderi, verb (învechit)
Sinonime:
a afla, a ațâța, a descoperi, a inventa, a îmboldi, a proveni, a se ivi, a se naște, a stârni; (variante) a ijdăni, a ijdări, a izdăni, a izdări, a jidări, a jidărî, a zădărî.
Atârnătură, substantiv
Sinonime:
atârnare, dependență, lene, nehotărâre, proveniență, spânzurare, (popular) lăsătură.
Devenitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
provenit.
Purcedere, substantiv
Sinonime:
naștere, obârșie, origine, plecare, pornire, proveniență, trimitere, (învechit și popular) purces, (învechit) purcezătură, (variantă) (regional) purcedire.
Ijderenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
obârșie, origine, proveniență, (variantă) ijdăranie, (variantă) ijderanie.
