Proroci, verb Sinonime:
a profeţi, a prevedea, a prezice, a prevesti.
Prorocire, substantiv
Sinonime:
oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeție, prorocie, vestire, (învechit) hrismos, (învechit) menire, (învechit) plaz, (învechit) plăzuit, (învechit) plăzuitură, (învechit) prezisă, (învechit) prorocestvie, (învechit) prorocitură, (livresc) predicțiune, (rar) prevestit, (variantă) proorocire.
Prorociţă, substantiv
Sinonime:
ghicitoare, profetesă, (variantă) proorociță.
Prorocitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
prezicător, profet, proroc, vestitor.
Prorocitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeție, prorocie, prorocire.
Ghici, verb
Sinonime:
a afla, a bănui, a descoperi, a desluşi, a dezlega, a intui, a întrezări, a înţelege, a prevedea, a prevesti, a prezice, a proroci, a sesiza, (franţuzism învechit) a devina.
Prevesti, verb Sinonime:
a anunţa, a înştiinţa, a vesti; a prevedea, a ghici, a preveni, a profetiza, a proroci, a prezice, a pronostica.
Prezice, verb Sinonime:
a profeţi, a prevedea, a proroci, a ghici, a pronostica.
Profetiza, verb Sinonime:
a profeţi, a proroci, a prezice, a prevesti, a pronostica.
Profeţie, substantiv feminin Sinonime:
prorocire, prevestire, prezicere; pronostic, prognoză, previziune.
Vesti, verb Sinonime:
a anunţa, a da de veste, a face cunoscut, a înştiinţa, a comunica, a semnala; a prezice, a prevesti, a proroci.
Sibilă (sibile), substantiv feminin
Sinonime:
profetesă, proroacă, prezicătoare; (învechit) prorociţă.
Devina, verb
Sinonime:
(franțuzism) a ghici, a prevesti, a prezice, a proroci.
Plăzuitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
anunțare, indicație, oracol, plăzuit, prevestire, previziune, prezicere, profeţie, prorocie, prorocire, publicație, revelație.
Plăzuit, substantiv
Sinonime:
oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeţie, prorocie, prorocire.
Prooroci, verb
Sinonime:
a proroci.
Prorocestvie, substantiv
Sinonime:
oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeţie, proorocie, prorocie.
Prezisă, substantiv
Sinonime:
oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeție, prorocie, prorocire.
Pohibi, verb
Sinonime:
(regional) a descânta, a face farmece, a fermeca, a meni, a pretexta, a prevesti, a prezice, a profetiza, a profeți, a proroci, a ursi, a vesti, a vrăji.
Plaz (plazuri), substantiv
Sinonime:
anunț, aviz; oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeție, prorocie, prorocire; (tehnică) călcâi, talpă, tălpig, (la plural) butuci, (la plural) tălpi, (Oltenia) plas, (prin Dobrogea) taban, (regional) bârsă, (regional) nadă, (regional) piept, (regional) plasă, (regional) plughiță, (regional) pod, (regional, plural) craci, (regional, plural) drugi, (regional, plural) fofeze, (regional, plural) grindeie, (regional, plural) lemne, (regional, plural) tălpeți.
Plăzui, verb (învechit)
Sinonime:
a anunța, a prevesti, a prezice, a profetiza, a profeți, a proroci, a publica, a vesti.
Menire, substantiv
Sinonime:
chemare, destin, misiune, oracol, predestinare, prevestire, previziune, prezicere, profeție, prorocie, prorocire, rol, rost, sarcină, scop, soartă, (livresc și figurat) sacerdoțiu, (regional) menință.
Prorocestvui, verb (învechit)
Sinonime:
a prevesti, a prezice, a profetiza, a profeți, a proroci, a vesti.
Vestitor, substantiv
Sinonime:
anunțător, crainic, informator, mesager, prevestitor, profet, proroc, sol, trimis, (învechit) poslaneț, (învechit) poslanic, (învechit) pristav, (învechit) prorocitor, (învechit) strigător, (învechit) telal, (popular) colăcar, (popular) colăcer, (regional) crancău.
Predicţie, substantiv
Sinonime:
anticipație, astrologie, augur, divinație, horoscop, oracol, presaj, presentiment, prevestire, previziune, prezicere, profeție, pronostic, prorocie, prorocire, vaticinație, (variantă) predicțiune.
Profetesă, substantiv
Sinonime:
cartomanciană, clarvăzătoare, ghicitoare, magă, pitie, pitonisă, prezicătoare, sibilă, (învechit) prorociţă, (rar) proroacă.
Hrismos, substantiv (învechit)
Sinonime:
oracol, predicție, prevestire, previziune, prezicere, profeție, prorocie, prorocire.
Prepune, verb (învechit)
Sinonime:
a adăuga, a antepune, a așeza în loc, a așeza înainte, a bănui, a copia, a cunoaște (de mai înainte), a înlocui, a înnădi, a numi într-un post, a presupune, a prevesti, a prezenta, a prezice, a profetiza, a profeți, a propune, a proroci, a recomanda, a se îndoi, a se lăsa antrenat, a supune, a suspecta, a tălmăci, a traduce, a transpune, a vesti, (despre cereale) a semăna a doua oară, (figurat) a întreba.
Obrocire, substantiv (popular)
Sinonime:
hrănire (a cailor), înșelare, menajare, prezicere, prorocire, vrăjire.
