Pronunţa
Pronunţa, verb
Sinonime: a (se) rosti, a (se) spune, a articula, a comunica, a consimţi, a da o sentință, a emite, a exprima, a face cunoscut, a formula, a grăi, a lua atitudine, a opina, a scoate, a se declara, a ține, a vorbi, a zice, a-şi da avizul, a-și spune părerea, (învechit) a proforisi, (învechit) a pronuncia, (învechit) a pronunția, (prin Moldova) a blești.  
 
Pronunțabil
Pronunțabil, adjectiv
Sinonime: enunțabil, exprimabil, formulabil.  
 
Pronunţare
Pronunţare, substantiv
Sinonime: articulare, articulaţie, dicţiune, emitere, fonetism, formulare, mod de a pronunța, pronunţie, (învechit) prozodie, rostire, sentință pronunțată, ţinere.  
 
Pronunţat
Pronunţat, adjectiv
Sinonime: accentuat, dat, evident, formulat, proeminent, reliefat, rostit, scos în evidență.  
 
Pronunţat (pronunțată)
Pronunţat (pronunțată), adjectiv
Sinonime: spus, zis, rostit, articulat; accentuat, reliefat, subliniat, evidenţiat.  
 

Articulare
Articulare, substantiv feminin
Sinonime: rostire, pronunțare, exprimare, glăsuire.  
 
Declara
Declara, verb
Sinonime: a afirma, a spune, a mărturisi, a destăinui, a lua atitudine, a se pronunţa, a comunica, a susţine, a anunţa, a recunoaşte, a opina, a proclama, a apărea, a izbucni.  
 
Dicta
Dicta, verb
Sinonime: a constrânge, a impune, a îndemna, a ordona, a prescrie, a pronunța rar și deslușit pentru a fi reprodus, a sufla, (figurat) a inspira, (figurat) a îndemna la o acțiune, (figurat) a sugera, (învechit) a dictălui, (învechit) a dictui.  
 
Evident (evidentă)
Evident (evidentă), adjectiv
Sinonime: clar, vădit, neîndoielnic, lămurit, limpede, învederat, vizibil, accentuat, marcat, pronunţat, reliefat, apreciabil, categoric, considerabil, important, însemnat, mare, sensibil, simţitor, (livresc) manifest, indiscutabil, notoriu, patent, (figurat) patentat.  
 
Formula
Formula, verb
Sinonime: a alcătui, a alega, a articula, a compune, a comunica, a conversa, a da formă, a declara, a elabora, a emite, a enunţa, a exprima, a expune, a întocmi, a obiecta, a prezenta, a profera, a pronunţa, a redacta, a relata, a rosti, a spune, a zice.

Formulă, substantiv feminin
Sinonime: afirmație, aforism, apoftegmă, clișeu, combinație, enunţ, expresie, frază, metodă, mijloc, mod, parolă, precept, procedeu, proverb, racursi, regulă, rețetă, sentință, slogan, soluţie, şablon, tipar, turnură.  
 
Pregnant (pregnantă)
Pregnant (pregnantă), adjectiv
Sinonime: vizibil, clar, expresiv; pronunţat, proeminent, reliefat, puternic.  
 
Proeminent (proeminentă)
Proeminent (proeminentă), adjectiv
Sinonime: pregnant, reliefat, pronunţat; remarcabil, excepţional, deosebit, valoros.  
 
Profera
Profera, verb
Sinonime: a rosti, a pronunţa; a ameninţa; a înjura, a blestema, a ocărî.  
 
Propovădui
Propovădui, verb
Sinonime: a propaga, a predica, a învăţa, a răspândi; a anunța, a pronunța, a lăuda; a catehiza; a ține o prelegere.  
 
Rosti
Rosti, verb
Sinonime: a zice, a spune, a vorbi, a glăsui, a comunica, a pronunţa, a articula.  
 
Zice
Zice, verb
Sinonime: a spune, a exprima, a vorbi, a rosti, a pronunţa; a comunica, a transmite, a face cunoscut, a afirma, a declara, a susţine, a pretinde; a răspunde, a riposta, a reproşa, a obiecta; a îndemna, a porunci, a ordona, a dispune; a cânta, a doini, a hori.  
 
Articulat (articulată)
Articulat (articulată), adjectiv
Sinonime: pronunţat; (botanică) cu noduri şi internoduri.  
 
Nearticulat (nearticulată)
Nearticulat (nearticulată), adjectiv
Sinonime: bolborosit, îngăimat, pronunţat neclar; (botanică) fără noduri.  
 
Accentuat (accentuată)
Accentuat (accentuată), adjectiv
Sinonime: evident, evidențiat, intensificat, îngroșat, marcat, proeminent, pronunțat, puternic, reliefat, subliniat, tonic, vizibil, (figurat) întărit, (figurat) sporit, (livresc) potențat.  
 
Articula
Articula, verb
Sinonime: a pronunţa; a scoate; a se încheia.  
 
Articulaţie
Articulaţie, substantiv
Sinonime: pronunţare; (anatomie) încheietură, (învechit şi popular) nod, (învechit) armonie, (figurat, la plural) balamale, (anatomie) (articulaţie semimobilă) amfiartroză.  
 
Bâlbâială
Bâlbâială, substantiv
Sinonime: balbism, balbuție, bâlbâire, bâlbâit, gângăveală, gângăvire, gângăvit, lalație, lambdacism, pronunțare (neclară).  
 
Dicțiune
Dicțiune, substantiv
Sinonime: debit, declamație, elocuțiune, pronunțare, rostire, (grecism învechit) profora.  
 
Dezarticulat
Dezarticulat, adjectiv
Sinonime: luxat, sărit din articulații, dislocat, scos din încheietură; dezordonat; pronunțat neclar; (figurat) cu mișcări necoordonate, țeapăn, dezechilibrat.  
 
Emitere
Emitere, substantiv
Sinonime: elaborare, enunţare, expunere, formulare, transmitere, pronunţare, producere, emisiune; (termen juridic) lansare.  
 
Evidenţiat
Evidenţiat, adjectiv
Sinonime: accentuat, pronunţat.  
 
Fonetism
Fonetism, substantiv
Sinonime: pronunţare, pronunţie, rostire, (variantă) (învechit) fonetizm.  
 
Formulare
Formulare, substantiv
Sinonime: emitere, enunţare, exprimare, pronunţare, redactare, rostire, spunere, zicere.  
 
Prozodie
Prozodie, substantiv
Sinonime: articulare, articulaţie, emitere, metrică, pronunţare, pronunţie, punctuaţie, ritmică, rostire, versificaţie.  
 
Glăsuire
Glăsuire, substantiv
Sinonime: pronunțare, text; (locuțiune adverbială) (într-o glăsuire) cu toții, de comun acord.  
 
Pronunţiaţie
Pronunţiaţie, substantiv
Sinonime: (învechit) accent, accentuare, accentuație, articulare, articulație, balbuție, bâlbâială, debit, dicțiune, elocuțiune, enunțare, fonetică, graseiere, inflexiune, intonație, iotacism, lalație, lambdacism, pronunţare, pronunţie, rotacism, rotacizare, sigmatism, ton.  
 
Pronunţie
Pronunţie, substantiv
Sinonime: accent, accentuație, articulație, dicțiune, elocuțiune, fonetism, inflexiune, intonație, mod de a pronunța, pronunţare, rostire, ton, (învechit) pronunţiaţie.  
 
Rinolalie
Rinolalie, substantiv
Sinonime: pronunțare nazonantă, rinofonie.  
 
Nazaliza
Nazaliza, verb
Sinonime: a căpăta un timbru nazal, a da unui sunet nuanță nazală, a pronunța pe nas.  
 
Răspica
Răspica, verb (învechit)
Sinonime: a analiza, a clarifica, a crăpa, a defini, a descurca, a desface, a desluși, a despături, a despica, a determina, a dezdoi, a elucida, a explica (cu claritate), a lămuri, a limpezi, a preciza, a pronunța deslușit, a rosti, a separa, a silabisi, a stabili, a străbate.  
 
Silabisi
Silabisi, verb
Sinonime: a citi rar, a pronunța rar, a pronunța silabă cu silabă, (figurat) a descifra cu greu (o inscripție, un text, un autor); (învechit) a bucheri, a buchirisi, a silabi, a slomni, a sloveni; (variantă) a silabiza.  
 
Silabisire
Silabisire, substantiv
Sinonime: pronunțare silabă cu silabă, silabisit; (învechit) silabire, silabisaţie, slomnire, slovenire.  
 
Subliniat
Subliniat, adjectiv
Sinonime: accentuat, evidențiat, întărit, marcat, pronunțat, reliefat, (livresc) potențat.

Subliniat, substantiv
Sinonime: subliniere.  
 
Profora
Profora, substantiv (grecism învechit)
Sinonime: dicțiune, pronunțare, rostire.  
 
Profori
Profori, verb (învechit)
Sinonime: a pronunța.  
 
Proforisi
Proforisi, verb (grecism învechit)
Sinonime: a pronunţa, a rosti.  
 
Pronuncia
Pronuncia, verb (învechit)
Sinonime: a pronunța.  
 
Fonetizm
Fonetizm, substantiv (învechit)
Sinonime: fonetism, pronunțare, pronunție, rostire.  
 
Proznoșenie
Proznoșenie, substantiv (învechit)
Sinonime: pronunțare.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar