Pristav, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
crainic, vestitor; ispravnic, vătaf; ordonanţă, ordin, poruncă.
Pristăvie, substantiv (învechit)
Sinonime:
moarte.
Pristăvire, substantiv (învechit)
Sinonime:
decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare, (învechit) prestavlenie, (variantă) prăstăvire, (variantă) prestăvire.
Pristăvit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
decedat, defunct, dispărut, mort, răposat.
Pristavlisi, verb
Sinonime:
(despre documente) a da, a înainta, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a preda, a prezenta, a remite, a transmite; (despre persoane) a numi în funcția de pristav.
Crainic, substantiv masculin
Sinonime:
mesager, sol, trimis, (regional) crancău, (învechit) poslaneţ, poslanic, pristav, strigător, telal, (învechit) vestitor; spicher; (regional) hăitaş, gonaci; buhai, coinac, colăcar.
Deces, substantiv neutru
Sinonime:
decedare, dispariție, exitus, extincție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, repaus, repauzare, sfârșit, stingere, sucombare, (argotic) mierleală, (argotic) mierlire, (argotic) verdeș, (ironic) crăpare, (învechit si popular) săvârșire, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.
Intendent, substantiv masculin
Sinonime:
administrator, econom, (învechit și regional) șpan, (învechit) epistat, (învechit) ispravnic, (învechit) pristav, (învechit) provizor, (învechit) vătaf, (învechit) vechil, (învechit, în Transilvania) șofariu; (ofițer de intendență) intendant.
Moarte, substantiv feminin
Sinonime:
asasinat, crăpare, crimă, decedare, deces, dispariţie, epidemie, eutanasie, exitus, expiere, extincție, homicid, molimă, mortalitate, obștescul sfârșit, omor, omorâre, omucidere, pieire, prăpădire, răposare, răposat, repaus, repauzare, sfârșit, somnul de veci, stingere, sucombare, ucidere, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (figurat) adormire, (figurat) mormânt, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) deșugubină, (învechit) murire, (învechit) murte, (învechit) omucid, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) sângi, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (învechit) ucigătură, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.
Decedare, substantiv
Sinonime:
decedat, deces, dispariție, exitus, extincție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, repauzare, sfârșit, stingere, sucombare, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (ironic) crăpare, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (limbajul bisericesc) repaus, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.
Decedat, adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
crăpat, defunct, dispărut, mort, pierdut, răposat, sucombat, (învechit și popular) pierit, (învechit) pristăvit, (învechit) săvârșit, (livresc) repauzat.
Vechil, substantiv (învechit)
Sinonime:
administrator, apărător, avocat, curator, econom, intendent, împuternicit, locotenent, locţiitor, mandatar, procurator, regent, reprezentant, substitut; (învechit) epistat, ispravnic, logofăt, pristav, vătaf.
Vestitor, substantiv
Sinonime:
anunțător, crainic, informator, mesager, prevestitor, profet, proroc, sol, trimis, (învechit) poslaneț, (învechit) poslanic, (învechit) pristav, (învechit) prorocitor, (învechit) strigător, (învechit) telal, (popular) colăcar, (popular) colăcer, (regional) crancău.
Prestavlenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
adormire, moarte, (învechit) pristăvire, (învechit) uspenie.
Prestăvire, substantiv (învechit)
Sinonime:
decedare, deces, dispariție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare, (învechit) prăstăvire, (învechit) prestavlenie, (învechit) pristăvire.
