Premeditare, substantiv
Sinonime:
plănuire, precugetare, pregătire, punere la cale, (învechit) precuget, (învechit) premeditaţie.
Perpetra, verb
Sinonime:
a săvârși, a comite cu premeditare, a executa, a realiza.
Precuget, substantiv (învechit)
Sinonime:
chibzuire, premeditare.
Precugetare, substantiv
Sinonime:
chibzuire, premeditare, (învechit) precuget.
Intenționalitate, substantiv
Sinonime:
deliberare, finalitate, intenție, premeditare.
Intenționat, adjectiv
Sinonime:
cu intenție, cu premeditare, cu un anumit gând, deliberat, intențional, liber-consimțit, plănuit, premeditat, voit, (rar) precugetat. Intenționat, adverb
Sinonime:
anume, deliberat, dinadins, expres, înadins, liber-consimțit, special, voit, (rar) precugetat, (învechit) adins.
Premeditație, substantiv (învechit)
Sinonime:
chibzuire, plănuire, premeditare, punere la cale, (învechit) premeditațiune, (învechit) premedităciune.
