Predestinare, substantiv
Sinonime:
destin, fatalism, predestinație, soartă, ursită.
Destin, substantiv neutru Sinonime:
soartă, dat, fatalitate, ursită, predestinare, fatum.
Fatalitate, substantiv feminin Sinonime:
soartă, destin, ursită, predestinare; nenorocire, nefericire, ghinion.
Făcut, substantiv neutru
Sinonime:
farmec, făcătură, fermecătură, vrajă, blestem, destin, soartă, ursită, fatalitate, confecţionare, gătit, descântec, magie, menire, noroc, predestinare, vrăjitorie, zodie.
Predestinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
destin, determinație, fatalism, fatalitate, fatum, maledicție, menire, noroc, predestinare, predeterminație, predispoziție, providență, soartă, sortire, ursită, vocație, zodie, (variantă) predestinațiune.
Vocaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aptitudine, atracție, atracțiune, capacitate, chemare, destinație, dispoziție, dispozițiune, geniu, înclinare, înclinaţie, misiune, pornire, predestinare, predestinație, predispoziţie, rol, sacerdoțiu, talent, (învechit) vocațiune.
Dată (date), substantiv feminin
Sinonime:
epocă, eveniment, moment; an, mileniu, cincinal, (învechit) veleat, termen, timp, vreme, zi, (popular) soroc, (învechit) sorocire; oară; rând, (regional) vers; datină, destin, fatalitate, fel, menire, noroc, obicei, predestinare, rânduială, soartă, tradiţie, ursită, uz, uzanţă, zodie.
Fatum, substantiv
Sinonime:
destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, zodie.
Destinare, substantiv
Sinonime:
consacrare, dedicare, destinat, destinație, devotare, hărăzire, închinare, menire, predestinare, sortire, ursire.
Fatalism, substantiv
Sinonime:
cauzalitate, determinism, predestinare, predestinaţie; abandon, pasivitate, renunțare, resignație, resemnare.
Predeterminație, substantiv
Sinonime:
predeterminare, destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, zodie.
Noroceală, substantiv
Sinonime:
destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, zodie.
Norocire, substantiv
Sinonime:
destin, fatalitate, fericire, menire, noroc, predestinare, soartă, şansă, ursită, zodie.
Proorizmos, substantiv
Sinonime:
destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, zodie.
Trişte, substantiv
Sinonime:
destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, zodie; (variante) striște, strânște.
Orândă, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) arendă; cârciumă, han; datină, destin, fatalitate, fel, menire, mod, noroc, obicei, ordin, predestinare, rânduială, soartă, stil, tradiție, ursit, ursită, uz, uzanță, zodie, (variantă) orând.
Menire, substantiv
Sinonime:
chemare, destin, misiune, oracol, predestinare, prevestire, previziune, prezicere, profeție, prorocie, prorocire, rol, rost, sarcină, scop, soartă, (livresc și figurat) sacerdoțiu, (regional) menință.
Sorocire, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
dată, destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, soroceală, termen, timp, ursită, vreme, zi, zodie.
Bărătare, substantiv (regional)
Sinonime:
certare, ocărâre, (Oltenia) predestinare, (Vidin-Timoc) văitare.
Bărătat, substantiv (regional)
Sinonime:
certare, ocărâre, (Oltenia) predestinare, (regional) bărătare, (Vidin-Timoc) văitare. Bărătat, adjectiv (regional)
Sinonime:
certat, ocărât, (Oltenia) predestinat, (Vidin-Timoc) văitat.
Sortire, substantiv
Sinonime:
menire, predestinare, soartă, sorocire, ursire. Sorțire, substantiv
Sinonime:
soartă.
Bărătăit, substantiv (regional)
Sinonime:
certare, ocărâre, predestinare, văitare. Bărătăit, adjectiv (regional)
Sinonime:
certat, ocărât, predestinat, văitat.
Bărătăire, substantiv (regional)
Sinonime:
certare, ocărâre, predestinare, văitare.
Bărățire, substantiv (regional)
Sinonime:
certare, ocărâre, predestinare, văitare.
Bărățit, substantiv (regional)
Sinonime:
certare, ocărâre, predestinare, văietare, văitare, (regional) bărățire. Bărățit, adjectiv (regional)
Sinonime:
certat, ocărât, predestinat, văietat, văitat.
Ursire, substantiv
Sinonime:
blestem, menire, predestinare, vrajă, (învechit) bobonoșag, (învechit) preursire, (învechit) preursită, (învechit) ursiciune, (regional) boboană.
Ursiciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
predestinare, ursire.
