Pot, substantiv
Sinonime:
miză; vas, oală.
Pot-pourri, substantiv
Sinonime:
potpuri, potpuriu.
Potabil (potabilă), adjectiv Sinonime:
băubil, bun de băut.
Potaie, substantiv feminin Sinonime:
căţel, cotarlă, javră.
Potajniță, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) pătlagină.
Potamologie, substantiv
Sinonime:
hidraulică, hidrodinamică.
Potaș, substantiv
Sinonime:
carbonat de potasiu, potasă.
Potasă, substantiv feminin (învechit și regional)
Sinonime:
(chimie) carbonat de potasiu, (învechit și regional) potaș, (învechit și regional) potăș, (învechit) podasă, (învechit) potas, (învechit) potașă, (învechit) potașe, (învechit) sare de cenușă, (învechit) sare de leșie, (potasă caustică) hidroxid de potasiu, (regional) botăș, (regional) potuș.
Potasiu, substantiv neutru Sinonime:
kaliu.
Potcă, substantiv
Sinonime:
belea, bucluc, ceartă, dandana, deochetură, deochi, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, vrajbă; hâdoșenie, momâie, monstru, monstruozitate, pocitanie, pocitură, schimonositură, sluțenie, sluțitură, urâciune, urâțenie; (regional) arac, băț, par.
Potcaleș, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
arțăgos, cicălitor, intrigant, (variantă) potcăleș.
Potcap, substantiv
Sinonime:
(biserică) (învechit) potcapiu, potcapoc, potcapic.
Potci, verb
Sinonime:
(învechit) a deforma, a desfigura, a îndoi, a poci, a sluți, a suci.
Potcoaică, substantiv (regional)
Sinonime:
duh rău, (regional) potcoaie, (regional) potculeasă.
Potcoi, substantiv (regional)
Sinonime:
(în descântece) duh rău, potcă, (regional) potcoaică, (regional) potculeasă, (variantă) potcioi.
Potcovan, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) liliac.
Potcovar, substantiv
Sinonime:
(învechit şi regional) nalbant.
Potcoveală, substantiv
Sinonime:
potcovire, potcovit.
Potcovi, verb Sinonime:
(figurat) a păcăli, a înşela, a aranja.
Potcovire, substantiv
Sinonime:
potcovit, (rar) potcoveală.
Potcovit, substantiv
Sinonime:
potcovire, (rar) potcoveală. Potcovit, adjectiv
Sinonime:
fieruit, (figurat) păcălit.
Potcovitoriu, substantiv (învechit)
Sinonime:
potcovar.
Potecă, substantiv feminin
Sinonime:
cale, cărare, deschidere, drum, (popular) lăsătoare.
Potecaș, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
cordunaș, grănicer, pichetaș, plăieș.
Potecea, substantiv (popular)
Sinonime:
cărăruie, cărărușă, potecuță.
Potecni, verb (învechit)
Sinonime:
a se poticni.
Potecuţă, substantiv
Sinonime:
cărăruie, cărăruşă, potecă, (popular) cărăruică, (popular) potecea.
Potent (potentă), adjectiv Sinonime:
puternic, tare, viguros.
Potenţa, verb Sinonime:
a mări, a spori, a intensifica, a întări, a creşte. Potenţă, substantiv feminin Sinonime:
putere, forţă, energie, vigoare.
Potenţare, substantiv
Sinonime:
accentuare, amplificare, evidențiere, întărire, marcare, relevare, reliefare, subliniere.
Potentat, substantiv masculin Sinonime:
şef, autocrat, despot, atotputernic, stăpân.
Potenţial (potențială), adjectiv Sinonime:
virtual, eventual, latent, posibil, probabil.
Potenţialitate, substantiv feminin Sinonime:
virtualitate, latenţă, posibilitate, probabilitate, eventualitate.
Potențializa, verb
Sinonime:
a crește efectul unui medicament.
Potenţiometrie, substantiv
Sinonime:
(chimie) electrometrie.
Poterie, substantiv
Sinonime:
olărie.
Poternă, substantiv
Sinonime:
comunicație subterană, galerie, portal, portic, sas.
Poternic, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
puternic.
Potestate, substantiv
Sinonime:
autoritate, dominare, dominație, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.
Potic, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
potecă.
Potică, substantiv (regional)
Sinonime:
farmacie, (variantă) apotecă, (variantă) aptecă, (variantă) pătică; (învechit) potecă.
Poticală, substantiv
Sinonime:
belea, bucluc, dandana, dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, încurcătură, înfrângere, învingere, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pacoste, piedică, pocinog, rău, stavilă, supărare.
Poticăli, verb
Sinonime:
(învechit) a abate, a amăgi, a copleși, a corupe, a da de belea, a da de necaz, a împovăra, a încărca, a înșela, a păcăli, a (se) pedepsi, a se primejdui.
Poticăni, verb (învechit)
Sinonime:
a se poticni.
Poticar, substantiv (regional)
Sinonime:
farmacist, (variantă) păticar.
Poticăraş, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
farmacist, (învechit și regional) apotecar, (variantă) potecăraș.
Poticări, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a ademeni, a amăgi, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trișa.
Poticăriță, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
farmacistă, soție de farmacist, (variantă) păticăriță.
Poticneală, substantiv
Sinonime:
împiedicare, pas greșit.
Poticni, verb Sinonime:
a se împiedica, a se lovi, a se izbi, a cădea; (figurat) a da greş, a se opri, a se încurca, a se împotmoli.
Acătării, adjectiv Sinonime:
bun, convenabil, potrivit; frumos; prezentabil, cumsecade, vrednic.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Adapta, verb Sinonime:
a (se) acomoda; a (se) potrivi, a (se) deprinde, a (se) armoniza, a (se) ajusta, a (se) aclimatiza, a se familiariza, a transpune, a asambla, a combina, a se conforma.
Adecvat (adecvată), adjectiv Sinonime:
apt, conform, convenabil, potrivit, corespunzător, nimerit, bun.
Adormi, verb Sinonime:
(figurat) a liniști, a potoli, a domoli, a astâmpăra, a alina, a calma, a uşura, a hipnotiza, a anestezia.
Advers (adversă), adjectiv Sinonime:
opus, contrar, potrivnic, oponent.
Afanisi, verb (învechit)
Sinonime:
a anihila, a distruge, a nimici, a potopi, a prăpădi, a sfărâma, a zdrobi, a zvânta, (rar) a (se) enerva, (rar) a plictisi, (variantă) a afinisi.
Ajusta, verb Sinonime:
a adapta, a potrivi, a acomoda, a aranja, a acorda, a alinia, a combina, a regla, a egaliza.
Alaun, substantiv neutru
Sinonime:
piatră-acră, sare-acră, sulfat dublu de aluminiu și potasiu, (prin Moldova şi Bucovina) săricică, (prin vestul Transilvaniei) săricea, (regional) tipsă.
Alina, verb Sinonime:
a potoli, a domoli, a linişti; a calma, a astâmpăra, a uşura; a mângâia, a răsfăţa, a desmierda, a atenua, a reduce, a tempera, a modera.
Aplana, verb Sinonime:
a calma, a potoli, a linişti, a domoli, a stinge, a lichida, a înlătura (un conflict); (figurat) a dezamorsa (un conflict); a nivela, a egaliza.
Aplica, verb Sinonime:
a pune, a aşeza, a fixa, a potrivi, a prinde, a lipi; a folosi, a întrebuinţa, a administra, a pune in practică (ceva). Aplică, substantiv
Sinonime:
aplicație, candelabru, lampă, luminar, plafonieră.
Aplicare, substantiv feminin
Sinonime:
aplicat, fixare, folosire, întrebuințare, potrivire, punere în practică, realizare concretă, utilizare; (figurat) aplecare, aplicație, aptitudine, deprindere, înclinare, predispoziţie, talent.
Apt (aptă), adjectiv Sinonime:
potrivit, bun, util, capabil, în stare de (ceva), adecvat, corespunzător, dotat, competent.
Aranja, verb Sinonime:
a potrivi, a pune de acord, a sistematiza, a rândui, a rostui, a armoniza; (reflexiv) a se găti, a se pune la punct; a amenaja, a instala, a organiza.
Armonie, substantiv feminin Sinonime:
acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.
Armoniza, verb Sinonime:
a (se) potrivi, a (se) acorda, a concorda, a (se) adapta, a coordona, a echilibra, a concilia.
Arnăut, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
poteraș.
Aromi, verb (popular)
Sinonime:
a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.
Asemăna, verb Sinonime:
a semăna, a fi la fel, a pune alături, a (se) compara, a (se) asemui, a se potrivi, a fi deopotrivă.
Asemănare, substantiv feminin
Sinonime:
afinitate, analogie, apropiere, asemuire, comparare, comparație, concordanță, consimilitudine, corespondență, înrudire, potriveală, potrivire, simetrie, similaritate, similitudine, (învechit și regional) semuială, (învechit) asemănătură, (învechit) chip, (învechit) nivelare, (învechit) potrivă, (învechit) potroz, (învechit) semănare, (învechit) semănătură, (învechit) semuire, (popular) asemăluire, (regional) semeniș; (variante) (învechit) asămănare, (învechit) sămănare, (regional) asămânare.
Asorta, verb Sinonime:
a potrivi, a armoniza, a aranja, a asocia, a combina.
Astâmpăr, substantiv neutru Sinonime:
pace, tihnă, odihnă, linişte, potolire, moderare.
Astâmpăra, verb Sinonime:
a linişti, a potoli, a domoli, a cuminţi, a calma, a ogoi, a modera, a face pace.
Aşeza, verb Sinonime:
a fixa, a potrivi, a rândui, a aranja, a stabili, a statornici, a (se) pune, a plasa, a alinia.
Aşezat (aşezată), adjectiv Sinonime:
cuminte, liniștit, calm, la locul lui, cumpătat, serios, măsurat, chibzuit, potolit, instalat.
Azotat, substantiv masculin
Sinonime:
(chimie) nitrat; (azotat de amoniu) salpetru de Leuna; (azotat de argint) nitrat de argint, (popular) piatra-iadului; (azotat de calciu) nitrocalcit, salpetru de Norvegia; (azotat de celuloză) nitroceluloză; (azotat de potasiu) nitrat de potasiu, salpetru de India, (popular) silitră; (azotat de sodiu) nitrat de sodiu, salpetru de Chile. Azotat, adjectiv
Sinonime:
azotos.
Bine, adverb Sinonime:
acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, convenabil, plăcut, agreabil. Bine, substantiv neutru Sinonime:
mulţumire, fericire, bunăstare; faptă bună, binefacere; folos, avantaj. Bine, adjectiv
Sinonime:
prezentabil. Bine, interjecție
Sinonime:
bravo!
Blajin (blajină), adjectiv Sinonime:
blând, prietenos, îngăduitor, tolerant, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, omenos.
Blând (blândă), adjectiv Sinonime:
blajin, prietenos, omenos, îngăduitor, bun, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, cuminte, ascultător, cuviincios, de treabă, plăcut.
Borfaş, substantiv masculin Sinonime:
hoţ, pungaş, găinar, bojogar, potlogar, şarlatan, tâlhar, (învechit) fur.
Brodeală, substantiv feminin (rar) Sinonime:
potrivire, potriveală, aranjament, nimereală.
Brodi, verb Sinonime:
a o nimeri, a o găsi; a izbuti, a o scoate la capăt, a ieşi din încurcătură; (reflexiv) a se întâmpla, a se găsi întâmplător, a se nimeri, a fi de faţă; a pune la cale (ceva), a aranja, a urzi, a potrivi.
Bun (bună), adjectiv Sinonime:
cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.
Cadra, verb Sinonime:
a corespunde, a se potrivi, a se nimeri, a se armoniza, a concorda, a fi în acord; a coincide. Cadră, substantiv
Sinonime:
tablou.
Cale, substantiv feminin Sinonime:
drum, direcţie, făgaş, potecă; (figurat) metodă, mijloc, mijlocire, procedeu, instrument, filieră, intermediu.
Calma, verb Sinonime:
a atenua, a linişti, a tempera, a domoli, a diminua, a potoli, a pacifica, a astâmpăra, a stăpâni, a modera, a pondera, a ușura; a anestezia.
Calm (calmă), adjectiv Sinonime:
liniştit, cumpănit, stăpânit, domol, potolit, echilibrat, moderat, așezat; destins, flegmatic, imperturbabil; pacific, pașnic, placid.
Camilafcă, substantiv feminin Sinonime:
potcap.
Cataclism, substantiv neutru Sinonime:
prăbuşire, calamitate, catastrofă, dezastru, potop, cutremur.
Cădea, verb Sinonime:
a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.
Cărare, substantiv feminin Sinonime:
potecă, drum, cale.
Certăreţ (certăreaţă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
arţăgos, agresiv, gâlcevitor, gură-mare, scandalagiu, (rar) vociferant, (învechit şi popular) zavragiu, (popular) ţâfnos, zurbagiu, (popular) pricinaş, rânzos, (învechit şi regional) sfadnic, sfădalnic, sfădicios, (regional) arţăgaş, gâlcevos, potcaş, scandalos, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş, (Moldova şi Bucovina) cârciogar, (Transilvania) porav, (prin Oltenia) pricinelnic, (prin Oltenia şi Banat) pricinos, (învechit) pricelnic, pricios, pricitor, sfădaci, sfăditor, (figurat) clonţos, colţos, ţăndăros.
Chiti, verb Sinonime:
(popular) a socoti, a chibzui, a judeca, a cumpăni; a pune la cale, a plănui, a aranja; a potrivi, a pune în concordanţă, a acorda; a ţinti, a ochi; a arunca o privire, a se uita, a remarca.
Coastă, substantiv feminin
Sinonime:
dungă, latură, parte; flanc; pantă, povârniş; ţărm, mal, chei; chingă, cocârlă, crivac; (coasta-dracului) sparanghel; (coasta-vrăjmaşului) sparanghel; (expresie) (e slab de-i poți număra coastele) e foarte slab; (expresie) (a pune cuiva sula în coastă) a obliga pe cineva să facă un lucru neplăcut; (locuțiune adverbială) (pe o coastă) pe o parte, într-o dungă.
Coincide, verb Sinonime:
a se petrece simultan, a se potrivi, a se suprapune, a se identifica.
Coincidenţă, substantiv feminin Sinonime:
potrivire, simultaneitate, suprapunere, identitate.
Comănac, substantiv neutru
Sinonime:
acoperământ, acoperiș, capac, căciulă, pălărie, potcap; creangă, ramură; (variante) comanac, cumănac, cămănac.
Combina, verb
Sinonime:
a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.
Compara, verb
Sinonime:
a pune alături, a confrunta, a alătura, a pune faţă în faţă, (învechit) a protocoli, a semui; a (se) apropia, a (se) asemăna, a (se) asemui, (învechit) a (se) asemălui, a (se) semălui, (prin Banat) a (se) bărăbări; a potrivi; a se măsura, a se pune.
Compatibil (compatibilă), adjectiv
Sinonime:
conciliabil, convenabil, corespunzător, potrivit.
Concorda, verb
Sinonime:
a cadra, a coincide, a consuna, a corespunde, a fi de acord, a fi în concordanță deplină, a se afla în armonie perfectă, a se armoniza, a se asorta, a se potrivi, (învechit) a conglăsui, (popular) a se lovi, (prin Bucovina și Moldova) a se știmui.
Concordanţă, substantiv feminin Sinonime:
potrivire, acord, coincidenţă, identitate, coincidere.
Concurent (concurentă), adjectiv Sinonime:
rival; candidat; duşman, potrivnic.
Conform (conformă), adjectiv
Sinonime:
adecvat, convenabil, corespunzător, cuvenit, identic, indicat, nimerit, oportun, pertinent, potrivit, recomandabil, recomandat, (figurat) sănătos, (învechit) cuviincios, (învechit) răspunzător.
Conforma, verb Sinonime:
a se pune de acord, a se potrivi, a se adapta; a se supune, a urma, a asculta.
Conformitate, substantiv feminin Sinonime:
potrivire, concordanţă, identitate, corespondenţă, congruenţă.
Congruent (congruentă), adjectiv
Sinonime:
potrivit, coincident, concordant, corespunzător, echivalent.
Congruenţă, substantiv feminin
Sinonime:
potrivire, acord, coincidenţă, concordanţă, echivalenţă.
Consens, substantiv neutru
Sinonime:
acord, asentiment, consimțământ, înțelegere, potrivire, unanimitate, (învechit) soglăsuire.
Consonanţă, substantiv feminin
Sinonime:
acord, armonizare, concordanţă, conformitate, corespondenţă, potriveală, potrivire. Consonantă, substantiv
Sinonime:
consoană.
Conteni, verb
Sinonime:
a înceta, a se linişti, a se opri, a se sfârşi, a (se) termina, a se întrerupe, a se curma, a se potoli, a sta, (învechit şi popular) a (se) ostoi, (prin Banat) a se prorupe, (Moldova) a tinchi, (învechit) a se precurma.
Contra, prepoziție
Sinonime:
împotriva, în schimbul, pentru, în loc de, asupra, (învechit) către, despre, spre, contrar. Contra, adverb
Sinonime:
împotrivă, (învechit şi regional) potrivă. Contra, verb
Sinonime:
a contrazice; (sport) a da o contră, a se opune, a rezista.
Contradictoriu (contradictorie), adjectiv
Sinonime:
nepotrivit, antitetic, antagonic, opus, contrar, divergent, potrivnic, (rar) contrazicător.
Contrar, adverb Sinonime:
potrivnic, în contra, neconform.
Contrar (contrară), adjectiv şi substantiv neutru
Sinonime:
contrariu; advers, antagonist, antinomic, antipod, antiteză, antitetic, antonim, opus, potrivnic, contradictoriu, invers, ostil, opozabil.
Contrasta, verb Sinonime:
a izbi, a nu se potrivi, a fi în dezacord, a se deosebi.
Convenabil (convenabilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, acătării, nimerit, apt, admisibil, bunicel, suportabil, tolerabil, (familiar) pasabil, accesibil, moderat, rezonabil, (livresc) modic, ieftin.
Conveni, verb
Sinonime:
a cădea de acord, a se învoi, a se înţelege; a corespunde, a fi pe plac, a fi potrivit, a(-i) plăcea, a prefera; (popular) a se ajunge, a se uni, (prin Muntenia) a se îndogăţi, (Banat) a se toldui, (învechit) a se lovi, a se târgui, a se tocmi, a veni, (grecism învechit) a se simfonisi; a accepta, (învechit) a pristăni.
Corespondenţă, substantiv feminin
Sinonime:
epistolă, scrisoare, poştă; concordanţă, armonie, potrivire; (gramatică) (corespondenţa timpurilor) consecuţia timpurilor; (matematică) simetrie.
Corespunde, verb
Sinonime:
a se potrivi, a fi conform, a concorda, a răspunde.
Corespunzător (corespunzătoare), adjectiv Sinonime:
conform, potrivit, convenabil, nimerit, bun.
Coţcar, substantiv masculin
Sinonime:
şarlatan, pungaş, potlogar, hoţ, hoţoman, glumeţ, hâtru, ghiduş, escroc, impostor, înşelător, şnapan.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Cuminte, adjectiv Sinonime:
cumsecade, aşezat, serios, potolit, blajin, blând, calm, paşnic, liniştit, ascultător, de treabă; cu judecată, deştept, înţelept. Cuminte, adverb
Sinonime:
chibzuit.
Cuminţi, verb
Sinonime:
a (se) astâmpăra, a (se) domoli, a (se) linişti, a (se) potoli, (învechit şi regional) a (se) stăvi, (învechit) a (se) înţelepţi.
Cumpănit (cumpănită), adjectiv Sinonime:
calm, liniștit, domol, potolit, aşezat, echilibrat, moderat, stăpânit, cumpătat.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Cupă, substantiv feminin
Sinonime:
pahar; trofeu, (învechit) scafă, tas; potir; (tehnică) blid, căuş, ciutură, (regional) făcău; caliciu; (botanică) (cupa-vacii) volbură; (cupa-oii) clopoţel; (la cărţile de joc) roşu, inimă; mişină; (botanică, la plural) (cupe) genţiană, ghinţură.
Cură, substantiv feminin Sinonime:
tratament, îngrijire, dietă. Cura, verb
Sinonime:
a apăra, a căuta, a curăţa, a defrişa, a despăduri, a dezghioca, a dezvinovăţi, a disculpa, a distruge, a îngriji, a justifica, a nimici, a potopi, a prăpădi, a scuza, a sfărâma, a trata, a zdrobi, a zvânta.
Cuviincios (cuviincioasă), adjectiv
Sinonime:
politicos, respectuos, binecrescut, decent, cumsecade, educat, la locul lui, de treabă; adecvat, cerut, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, meritat, necesar, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, trebuincios, trebuitor.
Cuvios, adjectiv
Sinonime:
credincios, cucernic, cuviincios, decent, evlavios, inteligent, milostiv, omenos, pios, politicos, preacredincios, religios, sfânt, smerit, (franțuzism) devot, (în limbajul bisericesc) drept, (învechit și regional) smernic, (învechit) asemănător, (învechit) bine-credincios, (învechit) blagocestiv, (învechit) distins, (învechit) frumos, (învechit) înțelept, (învechit) just, (învechit) motivat, (învechit) pietos, (învechit) postnic, (învechit) potrivit, (învechit) pravoslavnic, (învechit) preapodobit, (învechit) preapodobnic, (învechit) râvnitor, (învechit) respectuos, (învechit) suficient, (variantă) (învechit) cuvinios, (variantă) (învechit) cuvinos. Cuvios, substantiv
Sinonime:
călugăr, cucernic, reverend, sfânt.
Defavorabil (defavorabilă), adjectiv
Sinonime:
neprielnic, dezavantajos, neconvenabil, nefavorabil, nepotrivit, potrivnic, vitreg, (învechit şi popular) nepriincios, neplăcut, negativ; peiorativ.
Destinde, verb
Sinonime:
a se relaxa, a se odihni, a se linişti, a se recrea, a slăbi, a lărgi, (popular) a slobozi, a (se) îndrepta, a (se) întinde; a se calma, a se domoli, a se potoli. Deştinde, verb
Sinonime:
a coborî, a descinde, a scoborî.
Dezastru, substantiv neutru
Sinonime:
catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.
Dezumfla, verb
Sinonime:
(regional) a (se) stoci; a decepţiona, a dezamăgi, a deziluziona; (figurat) a se potoli, a se linişti, a tempera, a domoli.
Diferi, verb
Sinonime:
a se deosebi, a fi altfel, a nu se potrivi, a se distinge, a demarca, a se diferenţia, a varia, (învechit) a (se) feluri.
Dificultate, substantiv feminin
Sinonime:
anevoinţă, greutate, piedică, obstacol, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, oprelişte, stavilă, (popular) opreală, poticală, potrivnicie, (învechit şi regional) scandal, sminteală, nevoinţă, poprire, stenahorie, (figurat) barieră, handicap, hop, greu, problemă, şicană, adversitate, vicisitudine.
Difuz (difuză), adjectiv
Sinonime:
împrăştiat, răspândit, risipit, confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedesluşit, nelămurit, neprecis, vag, (figurat) surd, echivoc, haotic, încâlcit, încurcat, neînţeles, obscur, tulbure, (figurat) întunecat, nebulos, neguros, palid, potolit, slab, stins.
Dimpotrivă, adjectiv
Sinonime:
potrivnic, opus, în sens contrar, din față, din partea cealaltă, de dincolo, neprielnic, nefavorabil; antitetic. Dimpotrivă, adverb
Sinonime:
din contra, cu totul altfel, invers, (rar) față în față.
Dispune, verb
Sinonime:
a alege cu fermitate, a aranja, a așeza, a avea (la dispoziție), a bate, a birui, a clasa, a clasifica, a comanda, a da dispoziții, a decide, a decreta, a deveni vesel, a distribui, a fi în voie bună, a fixa, a grupa, a hotărî, a împărți, a întocmi, a întrece, a învinge, a orândui, a ordona, a organiza, a petrece, a porunci, a poseda, a potrivi, a pune, a râde, a rândui, a repartiza, a se amuza, a se bucura, a se desfăta, a se distra, a se folosi după bunul plac, a se înveseli, a se veseli, a sistematiza, a stabili, a statornici, a stipula, (învechit) a conduce, (învechit) a dispoza, (învechit) a dispozarisi, (învechit) a drege, (învechit) a învăța, (învechit) a judeca, (învechit) a lega, (învechit) a libovi, (învechit) a poveli, (învechit) a se distrage, (învechit) a se eglendisi, (învechit) a tocmi, (popular) a chiti, (popular) a soroci, (prin Banat și Transilvania) a priti, (rar) a prescrie.
Domol (domoală), adjectiv
Sinonime:
încet, lin, alene; liniştit, blând, calm, potolit, blajin, paşnic, aşezat; temperat, moale, dulce, moderat, slab; căldicel, căldişor, călduţ, încropit; lent, măsurat, tacticos, (popular) molcomit, molcom, netulburat, tihnit, (învechit) păciuit, (figurat) destins, uşor.
Domoli, verb
Sinonime:
a (se) linişti, a (se) potoli, a (se) calma, a (se) tempera, a îmblânzi, a astâmpăra; a (se) încetini; a înfrâna, a struni, a reţine, a atenua, a diminua, a reduce, a alina, a (se) stăpâni, a cuminţi.
Doza, verb
Sinonime:
a potrivi, a echilibra, a armoniza, a proporţiona, a grada, a nuanţa. Doză, substantiv
Sinonime:
porţie, cantitate, (învechit) tuţie; cutie, tub; picup, pick-up; (fotografie) tanc.
Drum, substantiv neutru
Sinonime:
alergătură, cale (de comunicație terestră), călătorie, cursă, deplasare, itinerar, parcurs, rută, stradă, șosea, traiect, traiectorie, traseu, voiaj, (astăzi rar) marșrut, (drum-de-fier) cale ferată, (învechit și regional) potecă, (învechit) plimbare, (învechit) umblet, (învechit, în Moldova) șleau, (popular) șină, (regional) ruscă, (Transilvania, Bucovina și Banat) ștrec.
Drumeag, substantiv neutru Sinonime:
potecă, cărare.
Dulce, adjectiv
Sinonime:
plăcut, ca zahărul, ca mierea, (familiar) dulcic; frumos, drăguţ, gingaş, simpatic; iubit, scump, drag, îndulcit, proaspăt, nesărat, agreabil, armonios, blând, calm, delicat, domol, drăgălaş, estompat, fin, frumuşel, graţios, îmbălsămat, îmbătător, îndrăgit, înmiresmat, lin, liniştit, melodic, melodios, moderat, muzical, netulburat, pal, palid, parfumat, paşnic, pierdut, potolit, potrivit, sonor, stins, suav, şters.
După, prepoziție
Sinonime:
îndărătul, înapoia, în dosul; dincolo de; în urma; (popular) de pe; potrivit cu, în conformitate cu, la fel cu; ţinând seama de, având în vedere, luând în consideraţie; în raport cu, pe măsura, în proporţie cu, dinapoia, dindărătul, cu, de, peste, pentru, prin, printru, dinspre, (învechit) despre, apud. După, adverb
Sinonime:
conform, potrivit.
Duşman (duşmană), adjectiv
Sinonime:
(și cu rol de substantiv) vrăjmaş, inamic, potrivnic, adversar, (popular) pizmaş, pizmuitor, (învechit şi regional) pizmătar, pizmătareţ, (învechit) neamic, neprieten, nepriitor, pârâş, sculător.
Dușmănos (dușmănoasă), adjectiv
Sinonime:
ostil, răuvoitor, advers, potrivnic, inamic, neprietenesc, neprietenos, vrăjmaş, (popular) pizmaş, pizmuitor, vrăjmăşesc, (învechit şi regional) pizmătar, pizmătareţ, (regional) vrăjmăşos, (învechit) duşmănesc, mânios, potrivitor, (figurat) pieziş, răzbunător, răutăcios, (prin Transilvania) aspid, (figurat) veninos.
