Politeţe, substantiv feminin Sinonime:
amabilitate, bună-cuviinţă.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Atenţie, substantiv feminin Sinonime:
concentrare, băgare de seamă, grijă, interes; (figurat) amabilitate, solicitudine, bunăvoinţă, politeţe; cadou, dar. Atenţie, interjecție
Sinonime:
păzea! piua! şase! şest! zexe!
Bonton, substantiv neutru (rar)
Sinonime:
bună-creştere, distincție, eleganță, etichetă, maniere, politeţe.
Bună-cuviinţă, substantiv feminin
Sinonime:
politeţe, respect, bună-creştere.
Cavalereşte, adverb Sinonime:
cu politețe, cu amabilitate, cu bunăvoinţă; sincer, deschis, pe faţă.
Curtoazie, substantiv feminin
Sinonime:
manieră, amabilitate, atenţie, galanterie, gentileţe, politeţă, politeţe, (rar) curtenie, (învechit) libov.
Decenţă, substantiv feminin
Sinonime:
bună-cuviinţă, ruşine, pudoare, politeţe.
Delicateţe, substantiv feminin
Sinonime:
atenție, discreție, finețe, firavitate, fragilitate, gingăşie, graţie, nobleţe, politețe, suavitate, subtilitate, (învechit) delicatență, (variantă) delicateță.
Doică, substantiv feminin
Sinonime:
bonă, dădacă, guvernantă, îngrijitoare de copii, nursă, (învechit) daică, (învechit) legănătoare, (învechit) nutrice, (Moldova şi Bucovina) mancă; (termen de politețe) lele, țață.
Gentileţe, substantiv feminin
Sinonime:
amabilitate, curtoazie, politeţe, drăgălăşenie.
Îndatorire, substantiv feminin Sinonime:
obligaţie, sarcină; atenţie, politeţe.
Libov, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
amabilitate, amor, atenție, curtoazie, dragoste, galanterie, gentilețe, iubire, pasiune, politețe, (învechit) iubov, (învechit) liubov.
Civilitate, substantiv
Sinonime:
amabilitate, manieră, politeţe.
Curtenie, substantiv
Sinonime:
amabilitate, atenţie, curtoazie, galanterie, gentileţe, politeţe.
Suburban, adjectiv
Sinonime:
de (la) suburbie, mărginaş, periferic; (la figurat) grobian, lipsit de politețe, mitocănesc, necivilizat, vulgar.
Grațiozitate, substantiv
Sinonime:
(adesea ironic) amabilitate (excesivă), atitudine curtenitoare, bunăvoință politicoasă, politețe plină de bunăvoință.
Amenitate, substantiv
Sinonime:
amabilitate, atitudine binevoitoare, politețe.
Savoir-vivre, substantiv
Sinonime:
civilitate, curtoazie, politețe, urbanitate.
Obsecviozitate, substantiv
Sinonime:
plecare, politețe excesivă, servilism, slugărnicie, smerenie, supunere, umilinţă.
Impoliteță, substantiv
Sinonime:
bădărănie, grosolănie, lipsă de politețe, mitocănie, mojicie, necuviință, (variantă) impolitețe.
Incivilitate, substantiv
Sinonime:
impoliteță, impolitețe, lipsă de civilitate, lipsă de politețe.
Sociabilitate, substantiv
Sinonime:
afabilitate, amabilitate, bonomie, civilitate, comunicativitate, expansivitate, gregaritate, politețe, savoir-vivre, socialitate, urbanitate, volubilitate.
Efendi, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
(titlu de politețe) domn, (variantă) afendi.
Cilibilic, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
curtenie, gentilețe, noblețe, politețe, (învechit și regional) cilibic, (învechit) celibilâc, (variantă) celibilic, (variantă) cilibilâc.
Celibilâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
politețe, urbanitate, (variantă) celibilic, (variantă) cilibilic.
Peripiisis, substantiv (învechit)
Sinonime:
afabilitate, curtoazie, grijă, politețe, prevenire, (învechit) politeță.
Afabilitate, substantiv
Sinonime:
afecțiune, amabilitate, amenitate, blândețe, bunăvoință, civilitate, condescendență, cordialitate, curtenie, curtoazie, gentilețe, omenie, politețe, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, (figurat) căldură, (învechit) peripiisis.
Urbanitate, substantiv
Sinonime:
bună-cuviință, civilitate, comportare civilizată, cuviință, decență, omenie, politețe, respect, urbanism, (învechit) celibilâc.
Urbanism, substantiv
Sinonime:
bună-cuviință, cuviință, decență, politețe, respect, urbanistică, urbanitate.
