Plocon, substantiv neutru
Sinonime:
atenție, bir, cadou, compliment, dar, dare, impozit, închinăciune, jertfă, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, prinos, reverență, surpriză, temenea, (învechit) bairamlâc, (învechit) danie, (popular) rodină, (variantă) poclon.
Ploconeală, substantiv
Sinonime:
aplecare, compliment, închinăciune, înjosire, lingușire, mătanie, plecăciune, ploconire, reverență, supunere oarbă, temenea, umilire, (familiar și rar) selamlâc, (familiar) căciulire, (învechit) plecare, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.
Ploconi, verb
Sinonime:
a face temenele, a se închina, a se înjosi, (familiar) a se căciuli, (figurat) a se coborî, (figurat) a se linguși, (figurat) a se prosterna, (figurat) a se umili, (învechit) a se micșora, (învechit) a se smeri, (rar) a se temeni, (variantă) (învechit și regional) a (se) pocloni.
Ploconire, substantiv
Sinonime:
admirație exagerată, închinăciune, înjosire, lingușire, plecăciune, ploconeală, servilism, supunere, umilire, (familiar) căciuleală, (familiar) căciulire.
Apleca, verb Sinonime:
a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.
Cadou, substantiv neutru Sinonime:
dar, atenţie, surpriză; donație; ofrandă; (învechit) plocon, peşcheş; mită.
Căciuleală, substantiv feminin Sinonime:
ploconire, plecăciune, linguşire; milogire, insistenţă, cerere, cerşit.
Căciuli, verb (reflexiv) Sinonime:
a se ploconi, a se linguşi, a peria, a cădelniţa; a se milogi.
Cinste, substantiv feminin Sinonime:
onestitate, probitate, corectitudine; virtute, castitate, puritate, nevinovăţie, candoare; respect, stimă, consideraţie, preţuire; onoare, laudă, preamărire; (familiar) dar, cadou, plocon, atenţie.
Dar, substantiv neutru Sinonime:
cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare. Dar, adverb
Sinonime:
da, desigur, fireşte. Dar, adverb interogativ
Sinonime:
oare? păi? Dar, conjuncție
Sinonime:
altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.
Genuflexiune, substantiv feminin Sinonime:
îngenunchere; (figurat) ploconeală, supunere, obedienţă.
Gudura, verb Sinonime:
(figurat) a linguşi, a face sluj, a se ploconi.
Huzmet, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
dar, funcție, impozit, plocon, post, profesie, rang, serviciu, slujbă, venit.
Impozit, substantiv neutru
Sinonime:
acciz, acciză, bir, contribuție, cotă-parte, dare, dijmă, dijmuială, dijmuire, dijmuit, exciză, impunere, plată, taxă, tribut, vamă, vămuire, (Banat) ștaier, (învechit și regional) porție, (învechit și regional) slujbă, (Maramureș) sazolic, (popular) mirie; (învechit) adău, adet, ajutorință, capitație, cerărit, cislă, dabilă, dajdie, desetină, dijmărit, foncieră, fumărit, găleată, goștină, ierbărit, iliș, jugărit, madea, măjărit, măscărit, năpastă, nevoie, obicei, oierit, orânduială, pădurărit, plocon (de nume), podărit, pogonărit, prisăcărit, rânduială, satara, seamă, tescovinărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit, vămuială, vărat, văratic, vinărici, vinărit, zeciuială, zeciuire.
Prosternare, substantiv feminin Sinonime:
supunere, înclinare, închinăciune, plecăciune, aplecare; ploconire; venerare, divinizare, slăvire.
Slugărnicie, substantiv feminin Sinonime:
linguşire, servilism, ploconeală.
Temenea, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
salut, ploconeală, închinăciune.
Căciulire, substantiv
Sinonime:
înjosire, ploconeală, ploconire, umilire.
Halal, interjecție
Sinonime:
(peiorativ) bravo! noroc!; (halal mie) ferice (de) mine!; (halal ție) ferice (de) tine!; (halal de) vai și amar de. Halal, substantiv (popular)
Sinonime:
binecuvântare, cadou, dar, fericire, har, mulțumire, noroc, plocon, recunoștință. Hălăl, substantiv (învechit)
Sinonime:
gealat, călău.
Închinăciune, substantiv
Sinonime:
adorare, adorație, aplecare, capitulare, compliment, consacrare, cult, devotament, închinare, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, reverenţă, rugă, rugăciune, salut, subjugare, supunere, temenea, toast, (familiar, rar) selamlâc, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) molitvă, (învechit) plecare, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.
Peşcheş, substantiv
Sinonime:
(învechit) atenţie, cadou, dar, haraci, mită, plocon, surpriză, tribut, (variantă) peșchiș.
Selamlâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
compliment, închinăciune, mătanie, plecăciune, ploconeală, reverență, temenea, (variantă) selamalâc.
Temena, substantiv (învechit)
Sinonime:
ploconeală, reverență, temenea.
Temeni, verb (rar)
Sinonime:
a face temenele, a se închina, a se ploconi.
Plecare, substantiv
Sinonime:
afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.
Talâm, substantiv (învechit)
Sinonime:
apucătură, ceremonial, compliment, comportament, comportare, conduită, deprindere, gest, închinăciune, manieră, maniere, mătanie, moravuri, năravuri, obiceiuri, plecăciune, ploconeală, purtare, reverență, temenea, (variantă) talim, (variantă) tălim.
Poclonire, substantiv
Sinonime:
ploconire.
Poclon, substantiv
Sinonime:
(învechit) plocon, (regional) plapumă, (regional) potlog.
Înjosire, substantiv
Sinonime:
degradare, dezonorare, ploconeală, ploconire, rușine, umilință, umilire, (familiar) căciulire, (figurat) prostituție, (învechit) abjecțiune, (învechit) coborâre, (învechit) degradație, (învechit) înjosorire, (regional) pleftureală, (variantă) înjosare.
