Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Pleca
Pleca, verb
Sinonime: a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.  
Plecăciune
Plecăciune, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, cuminţenie, docilitate, închinăciune, modestie, respect, reverenţă, smerenie, supunere, temenea.  
Plecare
Plecare, substantiv
Sinonime: afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.  
Plecat (plecată)
Plecat (plecată), adjectiv
Sinonime: aplecat, înclinat, îndoit, încovoiat; (figurat) supus, ascultător, umil, smerit, respectuos, obedient.  
Plecăti
Plecăti, verb (regional)
Sinonime: a face o indigestie, a i se apleca, a i se face greață.  
Plecător
Plecător, adjectiv
Sinonime: conjunctiv, flexibil, flexionar, subjonctiv.  

Apleca
Apleca, verb
Sinonime: a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.  
Aplecare
Aplecare, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).  
Cauza
Cauza, verb
Sinonime: a produce, a provoca, a pricinui, a determina, a da naştere.

Cauză, substantiv feminin
Sinonime: motiv, pricină, ocazie; origine, obârşie, punct de plecare, fundament; (juridic) proces; afacere, interes; convingere.  
Căciuleală
Căciuleală, substantiv feminin
Sinonime: ploconire, plecăciune, linguşire; milogire, insistenţă, cerere, cerşit.  
Cădea
Cădea, verb
Sinonime: a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.  
Căra
Căra, verb
Sinonime: a duce, a transporta; (reflexiv) a se duce, a pleca, a se cărăbăni, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa.

Câră, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) (regional) sacagiţă, sfârlă, (prin Bucovina) sacăucă, (prin Moldova) smorlă; zvârlugă.  
Cărăbăni
Cărăbăni, verb
Sinonime: (familiar) a da, a bate, a lovi; (reflexiv) a pleca, a se duce; a se căra, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa.  
Convinge
Convinge, verb
Sinonime: a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.  
Culca
Culca, verb
Sinonime: a se trânti, (învechit) a se tinde, a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune, a doborî, a tăvăli, (popular) a pologi, a apleca, a apune, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri, a pleca.  
Declina
Declina, verb
Sinonime: a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.  
Decola
Decola, verb
Sinonime: a se ridica, a pleca, a zbura, a se înălţa.  
Deplasa
Deplasa, verb
Sinonime: a disloca, a luxa; a se duce, a pleca, a merge, a se da, a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) mişca, a (se) muta, a (se) urni, (învechit şi popular) a (se) sminti, (învechit şi regional) a (se) clăti, (Moldova şi Transilvania) a (se) vâşca, a plimba, a circula, a trece, a împinge, a mâna, a aluneca, a acţiona, a schimba.  
Descinde
Descinde, verb
Sinonime: a coborî, a veni, a se trage (din cineva); a se opri, a trage (la o casă); a se deplasa, a pleca.  
Duce
Duce, verb
Sinonime: a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.  
Emigra
Emigra, verb
Sinonime: a se expatria, a se exila, a pleca, a pribegi, (învechit şi livresc) a se desţăra, (învechit) a se înstrăina.  
Exilat (exilată)
Exilat (exilată), adjectiv
Sinonime: expatriat, surghiunit, plecat, îndepărtat, pribeag, înstrăinat, emigrant; retras, izolat, singuratic, alungat, gonit, izgonit, proscris, (livresc) relegat, (învechit) surghiun.  
Flexibil (flexibilă)
Flexibil (flexibilă), adjectiv
Sinonime: (învechit) încovoios, mlădios, elastic, pliabil, suplu, maleabil; (gramatică) flexionar, (învechit) plecat, plecător; (figurat) acomodabil, ascultător, adaptabil, docil, maniabil, modulabil.  
Flexiune
Flexiune, substantiv feminin
Sinonime: arcuire, curbare, încovoiere, îndoire, mlădiere, modificare, schimbare, transformare; (gramatică) (flexiune nominală) declinare, declinaţie, (învechit) plecare.  
Fugi
Fugi, verb
Sinonime: a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins.

Fugi, interjecție
Sinonime: pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând fie așa!  
Greaţă
Greaţă, substantiv feminin
Sinonime: antipatie, apăsare, aversiune, dezgust, greu, greutate, încărcătură, lehamite, povară, sarcină, scârbă, silă, (învechit şi regional) slădici, (popular, la plural) plecate.  
Hai
Hai, interjecție
Sinonime: haide.

Hâi, verb
Sinonime: a (se) apleca, a (se) dărăpăna, a (se) dărâma, a deveni strâmb, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) nărui, a (se) pleca, a (se) povârni, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) strâmba, a (se) surpa.  
Ieşi
Ieşi, verb
Sinonime: a pleca, a se duce; a rezulta, a reieşi, a decurge, a izvorî, a urma; a se ivi, a apărea, a răsări, a creşte; a se decolora, a se spălăci; a ajunge, a se face, a deveni.  
Închina
Închina, verb
Sinonime: a se ruga, a implora; a dedica, a oferi, a consacra; a se preda, a ceda; a toasta, a cinsti; a se pleca, a se înclina.  
Înstrăina
Înstrăina, verb
Sinonime: a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.  
Loc
Loc, substantiv neutru
Sinonime: spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.  
Maleabil (maleabilă)
Maleabil (maleabilă), adjectiv
Sinonime: adaptabil, ductil, elastic, extensibil, flasc, flexibil, moale, modelabil, plastic; (figurat; despre caracter) acomodabil, acomodant, adaptabil, ascultător, conciliant, docil, elastic, influențabil, laxist, maniabil, mlădios, plecat, suplu, supus.  
Merge
Merge, verb
Sinonime: a se deplasa, a se duce, a se mişca, a pleca, a se îndrepta; a fi în circulaţie, a avea curs, a funcţiona; a se potrivi, a fi convenabil, a fi acceptabil, a fi posibil.  
Mistui
Mistui, verb
Sinonime: a digera; a distruge, a nimici, a consuma; (figurat) a se chinui, a se zbate; (regional) a se ascunde, a se piti; (figurat) a pleca, a dispărea.  
Năzui
Năzui, verb
Sinonime: a apuca, a aspira, a dori, a îndrepta, a jindui, a lua, a merge, a orienta, a păşi, a pleca, a porni, a râvni, a tinde, a ţinti.  
Pasaj
Pasaj, substantiv neutru
Sinonime: trecere, gang, coridor, canal; fragment, extras, parte, paragraf, aliniat; migraţie, plecare, deplasare.  
Părăsi
Părăsi, verb
Sinonime: a abandona, a renunţa, a lăsa; a evacua; a pleca, a se îndepărta, a abdica; a înceta, a întrerupe, a renunţa; a neglija.  
Plocon
Plocon, substantiv neutru
Sinonime: atenție, bir, cadou, compliment, dar, dare, impozit, închinăciune, jertfă, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, prinos, reverență, surpriză, temenea, (învechit) bairamlâc, (învechit) danie, (popular) rodină, (variantă) poclon.  
Porni
Porni, verb
Sinonime: a pleca, a se urni, a se deplasa, a se mişca, a merge; a pune în funcţie; a întărâta, a aţâţa, a înverşuna, a înfuria.  
Pornire
Pornire, substantiv feminin
Sinonime: antipatie, aptitudine, aspirație, avânt, demaraj, deplasare, dezlănțuire, ducă, dușmănie, elan, entuziasm, furie, imbold, impuls, invidie, înclinare, îndemn, înverşunare, lansare în execuție, mişcare, patimă, plecare, predispoziţie, tendinţă, urnire, violenţă, (învechit) purcedere, purces, (popular) porneală.  
Prosternare
Prosternare, substantiv feminin
Sinonime: supunere, înclinare, închinăciune, plecăciune, aplecare; ploconire; venerare, divinizare, slăvire.  
Provenienţă
Provenienţă, substantiv feminin
Sinonime: origine, obârşie, sorginte, sursă, izvor, punct de plecare.  
Purcede
Purcede, verb (popular)
Sinonime: a porni, a pleca, a se pune în mişcare, a se duce, a (se) călători; a începe, a se porni; a lua naştere, a izvorî, a proveni.  
Rămâne
Rămâne, verb
Sinonime: a sta pe loc, a nu pleca, a exista undeva, a nu se schimba, a dăinui; a prisosi, a fi în plus.  
Reverenţă
Reverenţă, substantiv feminin
Sinonime: închinăciune, plecăciune, temenea.  
Roi
Roi, verb
Sinonime: a forfoti, a se aglomera; (figurat) a pleca, a o întinde, a o lua din loc, a se duce.  
Salamalec
Salamalec, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: temenea, închinăciune, plecăciune.

Salamalec, interjecție
Sinonime: pace cu voi, pace vouă, (variantă) selamalâc.  
Săvârşi
Săvârşi, verb
Sinonime: a face, a înfăptui, a îndeplini, a realiza, a duce la bun sfârşit, a încheia, a termina, a făptui; (reflexiv) a muri, a-şi da sufletul, a sucomba, a-şi da obştescul sfârşit, a pleca dintre cei vii, a termina cu toate.  
Simpatie
Simpatie, substantiv feminin
Sinonime: afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.  
Smeri
Smeri, verb
Sinonime: a se umili, a se supune, a se pleca; (învechit) a umili.  
Supune
Supune, verb
Sinonime: a accepta, a amaneta, a asculta, a ascunde, a aservi, a bate, a birui, a ceda, a constrânge, a controla, a copleși, a covârși, a cuceri, a cuprinde, a destina, a disciplina, a domestici, a domina, a dosi, a expune, a forța, a hărăzi, a impune, a ipoteca, a îmblânzi, a împovăra, a îndoi, a înfrânge, a înrobi, a întrece, a învinge, a meni, a mistui, a năpădi, a obliga, a ocupa, a predispune, a prostitua, a răsfrânge, a răzbi, a ridica, a robi, a se conforma, a se închina, a se pleca, a se preda, a se smeri, a se umili, a sili, a subjuga, a subordona, a sufleca, a sumete, a suporta, a trage, a urma, (figurat) a înfeuda, (figurat) a îngenunchea, (învechit) a pobedi, (învechit) a prididi, (învechit) a reduce, (învechit) a se cuceri, (învechit) a se paradosi, (învechit) a se supleca, (popular) a pleca.  
Supus (supusă)
Supus (supusă), adjectiv
Sinonime: ascultător, plecat, smerit; umil, servil.  
Umili
Umili, verb
Sinonime: a jigni, a înjosi, a pune în inferioritate, a batjocori, a ruşina, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară, a ofensa; a se smeri, a se pleca.  
Umilinţă
Umilinţă, substantiv feminin
Sinonime: supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.  
Volatiliza
Volatiliza, verb
Sinonime: a se evapora, a se dispersa; (figurat) a dispărea, a pleca, a se face nevăzut.  
Aplecat
Aplecat, adjectiv
Sinonime: curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat, (regional) polignit; povârnit, (regional) şoldit, şoldiu, (Banat) şovâi; adus.

Aplecat, substantiv
Sinonime: (medicină) indigestie, (popular la plural) plecate, (regional) îndesoare, (Moldova, Bucovina, Transilvania şi Banat) ciumurluială.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie