Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Pleca
Pleca, verb
Sinonime: a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.  
Plecăciune
Plecăciune, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, cuminţenie, docilitate, închinăciune, modestie, respect, reverenţă, smerenie, supunere, temenea.  
Plecat (plecată)
Plecat (plecată), adjectiv
Sinonime: aplecat, înclinat, îndoit, încovoiat; (figurat) supus, ascultător, umil, smerit, respectuos, obedient.  
Plecăti
Plecăti, verb (regional)
Sinonime: a face o indigestie, a i se apleca, a i se face greață.  
Plecător
Plecător, adjectiv
Sinonime: conjunctiv, flexibil, flexionar, subjonctiv.  

Apleca
Apleca, verb
Sinonime: a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.  
Aplecare
Aplecare, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).  
Cauza
Cauza, verb
Sinonime: a produce, a provoca, a pricinui, a determina, a da naştere.

Cauză, substantiv feminin
Sinonime: motiv, pricină, ocazie; origine, obârşie, punct de plecare, fundament; (juridic) proces; afacere, interes; convingere.  
Căciuleală
Căciuleală, substantiv feminin
Sinonime: ploconire, plecăciune, linguşire; milogire, insistenţă, cerere, cerşit.  
Cădea
Cădea, verb
Sinonime: a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.  
Căra
Căra, verb
Sinonime: a duce, a transporta; (reflexiv) a se duce, a pleca, a se cărăbăni, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa.

Câră, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) (regional) sacagiţă, sfârlă, (prin Bucovina) sacăucă, (prin Moldova) smorlă; zvârlugă.  
Cărăbăni
Cărăbăni, verb
Sinonime: (familiar) a da, a bate, a lovi; (reflexiv) a pleca, a se duce; a se căra, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa.  
Convinge
Convinge, verb
Sinonime: a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.  
Culca
Culca, verb
Sinonime: a se trânti, (învechit) a se tinde, a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune, a doborî, a tăvăli, (popular) a pologi, a apleca, a apune, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri, a pleca.  
Declina
Declina, verb
Sinonime: a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.  
Decola
Decola, verb
Sinonime: a se ridica, a pleca, a zbura, a se înălţa.  
Deplasa
Deplasa, verb
Sinonime: a disloca, a luxa; a se duce, a pleca, a merge, a se da, a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) mişca, a (se) muta, a (se) urni, (învechit şi popular) a (se) sminti, (învechit şi regional) a (se) clăti, (Moldova şi Transilvania) a (se) vâşca, a plimba, a circula, a trece, a împinge, a mâna, a aluneca, a acţiona, a schimba.  
Descinde
Descinde, verb
Sinonime: a coborî, a veni, a se trage (din cineva); a se opri, a trage (la o casă); a se deplasa, a pleca.  
Duce
Duce, verb
Sinonime: a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.  
Emigra
Emigra, verb
Sinonime: a se expatria, a se exila, a pleca, a pribegi, (învechit şi livresc) a se desţăra, (învechit) a se înstrăina.  
Exilat (exilată)
Exilat (exilată), adjectiv
Sinonime: expatriat, surghiunit, plecat, îndepărtat, pribeag, înstrăinat, emigrant; retras, izolat, singuratic, alungat, gonit, izgonit, proscris, (livresc) relegat, (învechit) surghiun.  
Flexibil (flexibilă)
Flexibil (flexibilă), adjectiv
Sinonime: (învechit) încovoios, mlădios, elastic, pliabil, suplu, maleabil; (gramatică) flexionar, (învechit) plecat, plecător; (figurat) acomodabil, ascultător, adaptabil, docil, maniabil, modulabil.  
Flexiune
Flexiune, substantiv feminin
Sinonime: arcuire, curbare, încovoiere, îndoire, mlădiere, modificare, schimbare, transformare; (gramatică) (flexiune nominală) declinare, declinaţie, (învechit) plecare.  
Fugi
Fugi, verb
Sinonime: a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins.

Fugi, interjecție
Sinonime: pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând fie așa!  
Greaţă
Greaţă, substantiv feminin
Sinonime: antipatie, apăsare, aversiune, dezgust, greu, greutate, încărcătură, lehamite, povară, sarcină, scârbă, silă, (învechit şi regional) slădici, (popular, la plural) plecate.  
Hai
Hai, interjecție
Sinonime: haide.

Hâi, verb
Sinonime: a (se) apleca, a (se) dărăpăna, a (se) dărâma, a deveni strâmb, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) nărui, a (se) pleca, a (se) povârni, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) strâmba, a (se) surpa.  
Ieşi
Ieşi, verb
Sinonime: a pleca, a se duce; a rezulta, a reieşi, a decurge, a izvorî, a urma; a se ivi, a apărea, a răsări, a creşte; a se decolora, a se spălăci; a ajunge, a se face, a deveni.  
Închina
Închina, verb
Sinonime: a se ruga, a implora; a dedica, a oferi, a consacra; a se preda, a ceda; a toasta, a cinsti; a se pleca, a se înclina.  
Înstrăina
Înstrăina, verb
Sinonime: a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.  
Loc
Loc, substantiv neutru
Sinonime: spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie