Pitac, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: patacă; (botanică) (pitacu-dracului) (regional) lămâiţă, urechea-babei; ban, gologan, para, piţulă, sfanţ, sorocovăţ, pataşcă, franc, autorizaţie, decret, dispoziţie, hotărâre, ordin, ordonanţă, permis, plângere, poruncă, reclamaţie.  

---

Decret, substantiv neutru
Sinonime: decizie, hotărâre, dispoziţie, ordonanţă, edict; (învechit) ofis, pitac, ucaz.  Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime: stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.  Pitula, verb
Sinonime: a piti.

Piţulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: gologan, para, ban, pitac.  Sfanţ, substantiv (învechit)
Sinonime: ban, franc, gologan, monedă măruntă, para, pitac, sfanțig, sfanțih, sorocovăț, svanțih, (regional) husăș.  Pataşcă, substantiv (regional și învechit)
Sinonime: brancardă, car funebru, car funerar, car mortuar, corlată, dric, năsălie, targă, tașcă; (monedă veche de argint) patacă, pitac; (variantă) pătașcă.