Pițigăiat (pițigăiată), adjectiv
Sinonime:
ascuţit, debil, delicat, firav, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuț, strident, subţire, șubred, (rar) piuitor, (regional) înțiglat.
Ascuţit (ascuţită), adjectiv Sinonime:
cu vârf, înţepător; (figurat) subtil, fin, perspicace, ager; (despre sunete) subţire, strident, pătrunzător, piţigăiat; picant.
Debil (debilă), adjectiv
Sinonime:
plăpând, firav, slab, maladiv, bolnăvicios, delicat, fragil, gingaş, pirpiriu, prizărit, sfrijit, slăbănog, slăbuţ, şubred, (popular) piţigăiat, (învechit şi regional) mârşav, ticălos, (regional) gubav, morânglav, (Muntenia şi Transilvania) sighinaş, (Muntenia şi Oltenia) şiştav.
Piuitor, adjectiv
Sinonime:
ascuţit, piţigăiat, scurt și ascuțit, subţire, șuierător, ţiuitor, vâjâitor.
Piocit, substantiv
Sinonime:
(biologie) celulă de puroi, leucocit degenerescent; (regional) pioceală, pioncăneală, piuitură. Piocit, adjectiv (regional)
Sinonime:
bleg, indispus, pițigăiat.
Mioncăni, verb (regional)
Sinonime:
a vorbi piţigăiat, a-și schimba voit vocea.
Pârțâgâit, adjectiv (regional)
Sinonime:
pițigăiat; (regional) pârțâgăiat.
