Persecuta, verb
Sinonime:
a asupri, a chinui, a defavoriza, a exploata, a frământa, a hărțui, a importuna, a împila, a împovăra, a martiriza, a măcina, a năpăstui, a nedreptăţi, a nu slăbi, a obseda, a oprima, a oropsi, a preocupa, a prigoni, a suplicia, a tortura, a urgisi, a urmări, (figurat) a apăsa, (figurat) a despuia, (figurat) a roade, (figurat) a stoarce, (figurat) a suge, (figurat) a tiraniza, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci.
Persecutant, adjectiv
Sinonime:
oprimant, persecutor, persecutoriu, (familiar) agasant, (familiar) importun.
Persecutare, substantiv
Sinonime:
asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, nedreptățire, opresiune, oprimare, oropsire, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (figurat) apăsare, (figurat) despuiere, (figurat) stoarcere, (învechit și regional) strâmbătățire, (învechit) avanie, (învechit) obidă, (învechit) obidire, (învechit) obijduire, (învechit) strânsoare, (popular) asupreală, (popular) silnicie.
Persecutat, adjectiv
Sinonime:
asuprit, chinuit, exploatat, frământat, împilat, năpăstuit, nedreptățit, obsedat, oprimat, oropsit, prigonit, torturat, urgisit, urmărit, (figurat) apăsat, (figurat) despuiat, (învechit) obijduit, (popular) obidit.
Persecuție, substantiv
Sinonime:
asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, nedreptățire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, prigoană, prigonire, supliciu, tortură, urgisire, vexare, (figurat) apăsare, (figurat) despuiere, (figurat) stoarcere, (învechit și regional) strâmbătățire, (învechit) avanie, (învechit) obidă, (învechit) obidire, (învechit) obijduire, (învechit) strânsoare, (popular) asupreală, (popular) silnicie, (variantă) persecuțiune.
Persecutor, substantiv (și adjectiv)
Sinonime:
asupritor, despot, exploatator, inchizitor, împilător, opresiv, opresor, prigonitor, tiran, torționar, (figurat) apăsător, (învechit) mâncător, (învechit) năpăstuitor, (învechit) obiditor.
Persecutoriu, adjectiv
Sinonime:
asupritor, de persecuție, prigonitor.
Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime:
antipatic, contrariant, crispant, dezagreabil, enervant, exasperant, importun, insuportabil, iritant, neplăcut, persecutant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, stresant, supărător, (învechit) zădărâtor.
Asupri, verb Sinonime:
a oprima, a apăsa, a împila, a exploata, a prigoni, a urgisi, a persecuta, a nedreptăţi; a sili, a forța, a obliga; a aservi, a tiraniza.
Bruftului, verb Sinonime:
a brusca, a bruftui, a repezi, a ocărî, a face mizerie, a persecuta.
Cenușereasă (Cenușăreasă), substantiv feminin Sinonime:
(figurat) fată oropsită, fată săracă, fată persecutată.
Despuia, verb
Sinonime:
a dezbrăca, a excerpta; a asupri, a coji, a defolia, a deposeda, a descoji, a desfrunzi, a exploata, a împila, a împovăra, a jefui, a jupui, a năpăstui, a năpârli, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prăda, a prigoni, a scutura, a tiraniza, a urgisi.
Exploatator, substantiv masculin Sinonime:
asupritor; împilator, prigonitor, persecutor; jefuitor, jecmănitor, înşelător.
Goană, substantiv feminin
Sinonime:
alergătură, cursă, fugă, haită, hăituire, vânătoare, viteză, (figurat) zbor; montă; prigoană, persecuție.
Injustiţie, substantiv feminin
Sinonime:
abuz, apăsare, exacțiune, ilegalitate, incorectitudine, inegalitate, inichitate, nedreptate, persecuție, uzurpațiune.
Măcina, verb
Sinonime:
a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.
Năpăstui, verb Sinonime:
a prigoni, a persecuta, a nedreptăţi, a asupri, a împila, a oprima, a ponegri, a calomnia, a defăima, a bârfi.
Nedreptăţi, verb Sinonime:
a persecuta, a năpăstui, a prigoni, a oprima, a împila, a exploata.
Obidă, substantiv feminin
Sinonime:
afront, amărăciune, apăsare, asuprire, chin, ciudă, durere (sufletească), exploatare, furie, gelozie, inechitate, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverșunare, jale, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, rușine, supărare, tristețe, umilință, umilire, urgisire, zbucium.
Obijdui, verb (învechit)
Sinonime:
a asupri, a exploata, a împila, a împovăra, a jigni, a năpăstui, a nedreptăți, a ofensa, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a urgisi.
Oropsi, verb
Sinonime:
a alunga, a apăsa, a asupri, a blestema, a certa, a chinui, a despuia, a exploata, a izgoni, a împila, a împovăra, a lăsa la voia întâmplării, a năpăstui, a nedreptăți, a ocărî, a oprima, a părăsi, a persecuta, a prigoni, a scoate în drum, a stoarce, a suge, a tiraniza, a urgisi, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci, (regional) a horopsi.
Prigoană, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, asuprire, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, împilare, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, oprimare, persecuţie, prigonire, urmărire, vrajbă, zâzanie, (la plural) dragonade.
Prigoni, verb Sinonime:
a oprima, a persecuta, a apăsa, a izgoni, a urmări, a fugări; a obseda, a chinui, a roade, a consuma.
Silnicie, substantiv feminin
Sinonime:
abuz, asuprire, constrângere, exces, exploatare, forță, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, putere, samavolnicie, urgisire, violenţă, (Banat) sălăbărie, (figurat) presiune, (grecism învechit) catahris, (învechit și regional) silă, (învechit) nevoie, (învechit) potrivnicie, (învechit) puternicie, (învechit) silință, (învechit) silnicire, (învechit) strânsoare, (livresc) servitute.
Strânsoare, substantiv feminin
Sinonime:
agoniseală, agonisire, agonisită, apăsare, asuprire, avere, bogăţie, calvar, canon, caznă, chin, colică, constrângere, contractare, contracție, convulsie, crampă, dificultate, dispoziție, durere, economie, exploatare, forță, hotărâre, impas, îmbrățișare, îmbrățișat, împilare, încleștare, încurcătură, înghesuială, îngrădire, îngustime, înlănțuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, ordin, patimă, pedeapsă, persecutare, persecuție, poruncă, presiune, prigoană, prigonire, recoltă, rod, sancțiune, schingiuire, schingiuit, silă, silnicie, spasm, strâmtoare, strângere, strâns, suferință, supliciu, supraveghere strictă, tetanie, tortură, urgisire, violență, zgârcire, (învechit) colecție, (plural) bunuri.
Tiran, substantiv masculin
Sinonime:
asupritor, autocrat, despot, dictator, împărat, monarh, opresor, persecutor, potentat, prigonitor, rege, satrap, stăpân, zbir, (figurat) călău, (figurat) câine, (popular) gâde, (variantă) (învechit și regional) tirean. Tiran, adjectiv
Sinonime:
asupritor, despotic, dominator, fanatic, hapsân, împilător, nemilos, tiranic, (învechit) tiranicesc, (învechit) tirănesc, (regional) șintăr, (variantă) (învechit și regional) tirean, (variantă) (regional) teran.
Urgisi, verb Sinonime:
a năpăstui, a oropsi, a asupri, a persecuta, a apăsa; a exila, a surghiuni.
Catatrexi, verb
Sinonime:
a năpăstui, a nedreptăţi, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a urgisi.
Despuiat, adjectiv
Sinonime:
dezbrăcat, excerptat; deposedat, desfrunzit, jefuit, prădat, scuturat; (și cu rol de substantiv) asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit, oprimat, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit.
Despuiere, substantiv
Sinonime:
dezbrăcare, excerptare; asuprire, defoliaţie, defoliere, deposedare, desfrunzire, exploatare, împilare, jefuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, prădare, prigoană, prigonire, urgisire.
Vexare, substantiv
Sinonime:
insultare, jignire, ofensare, ultragiere, vexație, vexațiune, (învechit) nedreptățire, (învechit) persecutare, (rar) contrariere.
Avanie, substantiv
Sinonime:
afront public, asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, tratament umilitor, urgisire.
Vexaţiune, substantiv
Sinonime:
afront, avanie, injurie, insultă, jignire, mortificație, ocară, ofensă, opresiune, persecuție, ruşine, umilinţă, vexație. Vexățiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
vexațiune.
Stoci, verb
Sinonime:
a asupri, a dezumfla, a epuiza, a exploata, a extenua, a frânge, a (se) goli, a istovi, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a tiraniza, a urgisi, a vlăgui, a zdrobi; (variante) (Transilvania) a storci, (Bucovina) a stopci.
Strâmbătăţi, verb
Sinonime:
a năpăstui, a nedreptăţi, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a urgisi.
Strâmbătăţire, substantiv
Sinonime:
năpăstuire, nedreptăţire, oropsire, persecutare, persecuţie, urgisire.
Obijduire, substantiv
Sinonime:
asuprire, exploatare, împilare, jignire, năpăstuire, nedreptățire, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, prigoană, prigonire, urgisire.
Torţionar, substantiv
Sinonime:
călău, gâde, persecutor.
Pesac, substantiv (Banat)
Sinonime:
nisip, pământ nisipos, pietriș, prund, prundiș, (variantă) persec, (variantă) pesag, (variantă) pesăc, (variantă) pesec.
Obidire, substantiv
Sinonime:
amar, amărăciune, asuprire, boceală, bocire, bocit, căinare, chin, exploatare, împilare, întristare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, mâhnire, năpăstuire, necaz, nedreptățire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecuție, plângere, plâns, prigoană, prigonire, suferință, supărare, tristețe, tânguială, tânguire, tânguit, urgisire, văitare, văitat, văitătură.
Năpăstuire, substantiv
Sinonime:
asuprire, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, împilare, oprimare, persecutare, ponegreală, ponegrire, ponegrire, șoaptă.
Oprimare, substantiv
Sinonime:
asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (popular) asupreală, (popular) silnicie; (învechit) avanie, obidă, obidire, obijduire, strânsoare; (figurat) apăsare, despuiere, stoarcere.
Vitregi, verb
Sinonime:
a lipsi pe nedrept (de ceva), a persecuta, a trata cu răutate, a trata cu vrăjmășie.
Obijduit, adjectiv (învechit; adesea substantivat)
Sinonime:
asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit, nedreptățit, oprimat, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit.
Mâncător, adjectiv
Sinonime:
avid, lacom, mâncăcios, nesătul, nesațios, pofticios; asupritor, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor. Mâncător, substantiv
Sinonime:
consumator; (mâncător de oameni) antropofag, canibal.
Urgisit, adjectiv
Sinonime:
afurisit, aruncat, asuprit, blestemat, câinos, desconsiderat, exploatat, hain, împilat, îndrăcit, năpăstuit, necurat, nedreptățit, nesuferit, oprimat, oropsit, părăsit, persecutat, prigonit, rău, ticălos, (figurat) apăsat, (figurat) despuiat, (învechit) obijduit, (popular) obidit.
Oropsire, substantiv
Sinonime:
asuprire, năpăstuire, nedreptățire, oprimare, persecutare, persecuție, urgisire, (învechit și regional) strâmbătățire, (învechit) obidire.
Tirăni, verb (învechit)
Sinonime:
a asupri, a exploata, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a teroriza, a tiraniza, a trata prost, a urgisi; a se canoni, a se chinui.
Tiranisi, verb (învechit)
Sinonime:
a asupri, a exploata, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a teroriza, a tiraniza, a trata tiranic, a urgisi, (figurat) a exercita o influență irezistibilă.
Nedreptăţire, substantiv
Sinonime:
năpăstuire, oropsire, persecutare, persecuție, urgisire, (învechit și regional) strâmbătățire, (învechit) obidire.
Nedreptăţit, adjectiv
Sinonime:
năpăstuit, oropsit, persecutat, urgisit, (popular) obidit.
Dosădire, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocorire, blestemare, ceartă, hulire, insultare, înfruntare, mustrare, nedreptățire, oprimare, pedepsire, persecuție, suferință, supărare, (învechit) măhnire, (variantă) dosăndire.
Stoarcere, substantiv
Sinonime:
asuprire, epuizare, exploatare, extorcare, împilare, jefuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, secreție, sleire, tescuit, urgisire.
Tiranizare, substantiv
Sinonime:
asuprire, oprimare, persecutare, regentare, terorizare.
Mortificație, substantiv
Sinonime:
mortificare, necrozare, necroză, (rar) chinuire, (rar) torturare; (figurat; la plural) neplăceri, persecuții, vexațiuni; (variantă) mortificațiune.
Obiditor, adjectiv
Sinonime:
asupritor, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor; întristător, supărător; (învechit și regional) obiditoriu, (învechit și regional) obiduitor.
Năpăstuitor, adjectiv (și substantiv)
Sinonime:
asupritor, bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, ponegritor, prigonitor, (învechit) năpăstuitoriu.
Prigonire, substantiv
Sinonime:
acțiune, animozitate, asuprire, cauză, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, exploatare, gâlceavă, împilare, învrăjbire, judecată, litigiu, năpăstuire, neînțelegere, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, proces, urgisire, vrajbă, zâzanie, (figurat) apăsare, (figurat) despuiere, (figurat) stoarcere, (învechit) avanie, (învechit) obidă, (învechit) obidire, (învechit) obijduire, (învechit) strânsoare, (popular) asupreală, (popular) silnicie.
Prigonitor, adjectiv
Sinonime:
asupritor, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, (figurat) apăsător, (învechit) mâncător, (învechit) năpăstuitor, (învechit) obiditor.
Prigonit, adjectiv
Sinonime:
asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit, oprimat, oropsit, persecutat, urgisit, (figurat) apăsat, (figurat) despuiat, (învechit) obijduit, (popular) obidit.
Legare, substantiv
Sinonime:
acostare, agasare, ancorare, arăcire, armonizare, atașare, bandajare, broșare, capturare, cartonare, cercuială, cercuire, cercuit, conectare, corelare, cuplare, enervare, ferecare, fixare, imobilizare, interrelaționare, îmbrobodire, încastrare, închegare, înfrățire, îngroșare, înhămare, înjugare, înnădire, înnodare, înțepenire, învârtoșare, legat, obligare, pansare, pansat, persecutare, plictisire, priponire, racordare, raportare, relație de prietenie, sâcâire, schingiuire, solidificare, strângere, strâns, supărare, suturare, torturare, țintuire, unire, zădărâre, (figurat) împiedicare, (figurat; învechit) întemnițare, (figurat; învechit) robie, (învechit) alegare, (învechit) anulare, (învechit) fermecare, (învechit) încleiere, (învechit) oprire, (învechit) priponeală, (legare de glie) înrobire, (popular) chezășire, (popular) interdicție, (popular) întărire, (popular) oblojire, (popular) oblojit, (rar) cartonaj, (rar) înnodătură, (regional) compactare.
Ostracizare, substantiv
Sinonime:
alungare, excludere, exilare, gonire, izgonire, îndepărtare (din viața publică), ostracism, persecuție, proscriere, relegare, relegație, surghiunire, (figurat) blamare.
Ostracism, substantiv
Sinonime:
alungare, boicot, excludere, excluziune, exilare, îndepărtare, ostracizare, persecuție, proscriere, relegație, (figurat) blamare.
Asupreală, substantiv (învechit)
Sinonime:
asuprire, cămătărie, exploatare, împilare, năpastă, năpăstuire, nedreptate, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, primejdie, urgisire, (la plural) rele.
Catatrexire, substantiv (învechit)
Sinonime:
persecutare, prigonire.
Catatrexit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
asuprit, oprimat, persecutat, prigonit. Catatrexit, substantiv (învechit)
Sinonime:
prigonire.
Hulitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocorire, calomniere, defăimare, disprețuire, hulire, persecutare.
Urgisire, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
asuprire, detestare, exploatare, faptă rea, împilare, năpăstuire, nedreptate, nedreptățire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, (figurat) apăsare, (figurat) despuiere, (figurat) stoarcere, (învechit și regional) strâmbătățire, (învechit) avanie, (învechit) izgonire, (învechit) netrebnicie, (învechit) obidă, (învechit) obidire, (învechit) obijduire, (învechit) strânsoare, (popular) asupreală, (popular) silnicie, (rar) părăsire.
Parsechi, substantiv (regional)
Sinonime:
bufet, dulap, firidă, poliță, șifonier, (învechit) garderob; (variante) (învechit și regional) parsec, (învechit și regional) peharsechi, (regional) parșiet, (regional) parșit, (regional) păharsec, (regional) părsechi, (regional) părset, (regional) pârsechi, (regional) persechi.
Izgonire, substantiv
Sinonime:
alungare, exilare, fugărire, gonire, izgonit, ostracizare, proscriere, relegare, relegație, surghiunire, (învechit) persecuție, (variantă) zgonire.
Izgonit, adjectiv
Sinonime:
alungat, demis, exilat, fugărit, gonit, îndepărtat, pribeag, proscris, surghiunit, (învechit și popular) oropsit, (învechit) persecutat, (livresc) relegat. Izgonit, substantiv
Sinonime:
alungare, alungat, exilare, exilat, fugărire, gonire, gonit, izgonire, îndepărtare, pribeag, proscris, surghiunit, (învechit) persecuție, (învechit) surghiun.
Opresiv, adjectiv și substantiv
Sinonime:
asupritor, autoritar, coercitiv, constrângător, despotic, exploatator, împilător, opresor, oprimant, persecutor, prigonitor, tiranic, totalitar, (figurat) apăsător, (învechit) mâncător, (învechit) năpăstuitor, (învechit) obiditor.
