Per, prepoziție
Sinonime:
(termen comercial) de fiecare, pe, pentru.
Per oral, locuțiune adverbială
Sinonime:
(medicină) administrat pe cale bucală, per os.
Per pedes, locuțiune adverbială
Sinonime:
pe jos.
Peramel, substantiv
Sinonime:
(zoologie) iepure marsupial.
Percea, verb
Sinonime:
(regional) a (se) împestrița, a (se) murdări, a (se) păta, (despre femei) a se farda exagerat.
Perceat, adjectiv
Sinonime:
jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios; bălțat, pestriț, tărcat; (perceată) fardată exagerat.
Percepe, verb
Sinonime:
a desluși, a distinge, a înregistra, a înţelege, a observa, a pricepe, a recepţiona, a remarca, a reține, a sesiza, a simţi, a vedea, a zări, (figurat) a pătrunde, (învechit) a privi; a încasa, a lua bani, a primi, a strânge.
Percepere, substantiv
Sinonime:
distingere, înţelegere; încasare, strângere, strâns; percepție.
Perceptibil (perceptibilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, apreciabil, audibil, clar, comprehensibil, concret, constatabil, decelabil, distinct, evident, fizic, inteligibil, manifest, material, observabil, ostensibil, palpabil, pipăibil, sensibil, sesizabil, tangibil, vizibil, (rar) pipăit, (învechit) pipăicios, pipăitor, pusăitor; încasabil, recuperabil.
Perceptibilitate, substantiv
Sinonime:
audibilitate, detectabilitate, sensibilitate.
Percepţie, substantiv feminin
Sinonime:
comprehensiune, concepție, cunoaştere, cunoștință, gândire, imagine, înțelegere, preștiință, pricepere, reflectare, viziune; administraţie financiară, colectă, fisc, recuperare, (regional) perceptorat, (Transilvania) perceptorie; (variantă) percepțiune.
Percepțional, adjectiv
Sinonime:
perceptual.
Percepționism, substantiv
Sinonime:
(filosofie) percepționalism.
Perceptiv, adjectiv
Sinonime:
sensibil.
Perceptor, substantiv
Sinonime:
colector, agent de percepţie, casier, încasator, trezorier; (învechit) birar, colgiu, dăbilar, dăjdiar, strângător.
Perceptorat, substantiv (regional)
Sinonime:
administraţie financiară, fisc, percepţie, percepțiune, (Transilvania) perceptorie.
Perceptorie, substantiv (regional)
Sinonime:
administraţie financiară, fisc, percepţie.
Perceptual, adjectiv
Sinonime:
perceptiv, percepțional.
Percet, adjectiv (regional)
Sinonime:
bălțat, murdar, pătat, pestriț, tărcat, (regional) perceat.
Percheziţie, substantiv feminin Sinonime:
cercetare, descindere, investigaţie.
Percheziţiona, verb
Sinonime:
a ancheta, a căuta, a cerceta, a descinde, a explora, a face o percheziție, a scotoci, a vizita, (regional) a scociorî, (variantă) a perchiziționa.
Perchizițiune, substantiv
Sinonime:
percheziție.
Percion, substantiv (regional)
Sinonime:
perciune.
Perciun, substantiv
Sinonime:
perciune.
Perciuna, verb (regional)
Sinonime:
(despre vârful cuielor) a îndoi, (regional) a împerciuna.
Perciunat, adjectiv
Sinonime:
perciunos. Perciunat, substantiv
Sinonime:
(depreciativ) evreu.
Perciune, substantiv masculin Sinonime:
favorit.
Perciunos, adjectiv
Sinonime:
perciunat. Perciunos, substantiv
Sinonime:
(depreciativ) evreu.
Perclu, substantiv (regional)
Sinonime:
șiret (de ghete).
Percola, verb
Sinonime:
a filtra, a se infiltra.
Percolare, substantiv
Sinonime:
filtraj, filtrare, filtrație, infiltrare, infiltrație.
Percusiune, substantiv
Sinonime:
percuție, percuțiune.
Percuţie, substantiv feminin Sinonime:
lovire, ciocănire, izbire.
Perdaf, substantiv neutru Sinonime:
(figurat) săpuneală, mustrare, dojană, muştruluială.
Perdea, substantiv
Sinonime:
act, albeață, brizbriz, cataractă, cortină, draperie, gard viu, leucom, placentă, scenă, strat, văl, (învechit) ton muzical, (învechit) zăveasă, (popular) adăpost (de iarnă) pentru oi; (prin extensiune) anticameră, intrare; (prin extensiune) fâșie de pădure.
Perdelegiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
portar, ușier, (învechit) perdegiu, (rar) fabricant de perdele.
Perdelui, verb
Sinonime:
a acoperi, a învălui.
Perdeluță, substantiv
Sinonime:
perdea mică.
Perdideu, substantiv (regional)
Sinonime:
(Moldova) brighidău.
Perdiţie, substantiv feminin Sinonime:
pierzanie, (figurat) depravare, viciere, desfrâu, corupţie, decădere, prăbuşire, periciune.
Perdițiune, substantiv
Sinonime:
corupție, perdiție, stricăciune morală.
Perdut, adjectiv (regional)
Sinonime:
pierdut.
Pere-iernatice, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
(botanică) nap-porcesc, topinambur.
Pere-turcești, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) (regional) pere-murgi.
Pereche, substantiv feminin Sinonime:
cuplu, parteneri, soţi.
Peregrin, substantiv
Sinonime:
călător, devot, drumeț, hagi, hagiu, nomad, pelerin, penitent, voiajor, (variantă) pelegrin.
Peregrina, verb Sinonime:
a cutreiera, a colinda, a rătăci, a călători, a hoinări, a umbla.
Peregrinăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
peregrinare, peregrinație.
Peregrinagiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
hagialâc, pelerinaj, peregrinaj, peregrinare.
Peregrinaj, substantiv
Sinonime:
agialâc, hagialâc, pelerinaj, peregrinare, (variantă) peregrinagiu.
Absolut (absolută), adjectiv Sinonime:
autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.
Acorda, verb Sinonime:
a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.
Actor, substantiv masculin
Sinonime:
arlechin, artist, bufon, cabotin, clovn, comic, compars, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar; (compuse) actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator.
Admite, verb Sinonime:
a accepta, a consimţi, a fi de acord, a încuviinţa, a aproba, a îngădui, a permite, a agrea, a suporta, a tolera.
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime:
afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.
Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime:
antipatic, contrariant, crispant, dezagreabil, enervant, exasperant, importun, insuportabil, iritant, neplăcut, persecutant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, stresant, supărător, (învechit) zădărâtor.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Alternanță, substantiv feminin
Sinonime:
alternare, alternat, alternativă, ciclu, du-te-vino, oscilație, perindare, periodicitate, recurență, revenire succesivă, ritm, rotație, schimbare, succesiune, variație, (învechit) intercurență.
Alternativ (alternativă), adjectiv Sinonime:
ciclic, periodic, cu schimbul, recurent.
Ambii (ambele), numeral colectiv Sinonime:
amândoi, perechea.
Ameliora, verb Sinonime:
a (se) îmbunătăţi, a (se) înnobila, a (se) îndrepta, a se face mai bun, a se perfecționa, a se înfrumuseţa.
Ameninţare, substantiv feminin Sinonime:
pericol, primejdie; admonestare, apostrofare, critică, răsteală, stropşeala, avertisment.
Anacronic (anacronică), adjectiv
Sinonime:
anacronistic, antedatat, antic, arhaic, bizar, demodat, depăşit, desuet, inactual, învechit, nepotrivit, perimat, postdatat, revolut.
Antedeluvian (antedeluviană), adjectiv Sinonime:
foarte vechi, învechit, perimat, înapoiat.
Apodictic (apodictică), adjectiv Sinonime:
categoric, neîndoielnic, indiscutabil, convingător, peremptoriu.
Apreciabil (apreciabilă), adjectiv Sinonime:
considerabil, (destul de) mare; perceptibil, substanțial.
Aproapele, substantiv masculin Sinonime:
semen, om, individ, persoană.
Arhaic (arhaică), adjectiv Sinonime:
învechit, din trecut, depăşit, ieşit din uz, primitiv, perimat, anacronic, antic, demodat, desuet.
Ascuţit (ascuţită), adjectiv Sinonime:
cu vârf, înţepător; (figurat) subtil, fin, perspicace, ager; (despre sunete) subţire, strident, pătrunzător, piţigăiat; picant.
Asentiment, substantiv neutru Sinonime:
consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.
Asupri, verb Sinonime:
a oprima, a apăsa, a împila, a exploata, a prigoni, a urgisi, a persecuta, a nedreptăţi; a sili, a forța, a obliga; a aservi, a tiraniza.
Autoriza, verb Sinonime:
a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.
Autorizaţie, substantiv feminin Sinonime:
împuternicire, drept, permisiune, îngăduință, licență, act, document, aprobare, permis.
Aventura, verb Sinonime:
a se hazarda, a se avânta, a risca, a se încumeta, a se expune.
Aventură, substantiv feminin
Sinonime:
escapadă, expediție, fapt riscant, întâmplare, odisee, peripeție, robinsonadă.
Bilet, substantiv neutru
Sinonime:
act, bilețel, bon, buletin, cartelă, chitanță, cupon, epistolă, epistolie, inter-rail, notă scrisă, permis, răvaş, recipisă, scrisoare, scrisorică, tichet, titlu de transport, (bilet de ordin) cambie, (popular) țidulă; (bilet de bancă) bancnotă, cupură, hârtie, hârtie-monedă, (învechit) asignat, (învechit) asignație, (învechit) bancă, (învechit) bumașcă, (prin Transilvania și Maramureș) băncută.
Inamovibil (inamovibilă), adjectiv
Sinonime:
imobil, imuabil, indefectibil, irevocabil, permanent.
Bizantin (bizantină), adjectiv (figurat) Sinonime:
corupt, perfid, intrigant, neloial; futil, pedant, rafinat, subtil.
Bonz, substantiv masculin
Sinonime:
budist, cap, călugăr (budist), căpetenie, conducător, lider, mandarin, om influent, personaj de vază, preot (budist), şef, ştab.
Bord, substantiv neutru Sinonime:
margine, punte (la nave); extremitate, perimetru.
Borteli, verb (regional) Sinonime:
a găuri, a sfredeli, a perfora, a face gaură, (Moldova) a borti.
Brebenoc, substantiv masculin Sinonime:
saschiu; (popular) cununiţă, pervincă.
Bruftului, verb Sinonime:
a brusca, a bruftui, a repezi, a ocărî, a face mizerie, a persecuta.
Buduroi, substantiv neutru (popular)
Sinonime:
hârdău, putină; stup primitiv, ştiubei; ghizd, budur, peretele fântânii; cămin, coş, horn.
Buletin, substantiv neutru Sinonime:
adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.
Cadenţat (cadenţată), adjectiv Sinonime:
ritmat, ritmic; sacadat, accentuat, punctat; în ritm egal, repetat; la interval egal, periodic, succesiv, alternativ.
Cadre, substantiv neutru la plural Sinonime:
angajați, efectiv, personal, funcţionari, colectiv de muncă, salariați, slujbaşi.
Cadru, substantiv neutru Sinonime:
bordură, ramă, pervaz; suprafaţă, întindere, limită, spaţiu; mediu, ambianţă, atmosferă, climat, situaţie, circumstanţă; osatură, schelet, structură.
Caduc (caducă), adjectiv Sinonime:
trecător, efemer, perisabil; demodat, depăşit, desuet, învechit, netrainic, perimat, vechi, obsolet, ieșit din uz.
Calomnia, verb
Sinonime:
a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.
Canat, substantiv neutru Sinonime:
cercevea, pervaz.
Cap, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.
Caracudă, substantiv feminin
Sinonime:
albitură, baboiaș, caras, mărunțiș, pește-țigănesc, plevușcă, (rar) plevuică, (regional) chisoagă, (regional) obleț, (regional) pleviță, (regional) sorean; (argou) pantofi; (figurat) persoană fără valoare.
Casa, verb
Sinonime:
a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.
Casă, substantiv feminin
Sinonime:
imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie. Casa, substantiv articulat
Sinonime:
(astronomie) gemma, perla. Cașa, verb
Sinonime:
a cașera.
Catapeteasmă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
iconostas, tâmplă, (învechit și regional) prăznicar, (învechit) dveră, (popular) perete, (Transilvania) fruntar, (variantă) catapetazmă, (variantă) catapeteazmă, (variantă) catapiteasmă.
Cataractă (cataracte), substantiv feminin
Sinonime:
cascadă, cădere de apă, torent, (rar) niagară; (medicină) albeaţă, (popular) perdea, apă-albă, (Moldova şi Transilvania) pohoială.
Căciulă, substantiv feminin
Sinonime:
cușmă, passe-montagne, pălărie, șapcă; (figurat, popular) cap, individ, ins, om, persoană.
Căciuli, verb (reflexiv) Sinonime:
a se ploconi, a se linguşi, a peria, a cădelniţa; a se milogi.
Cădelniţa, verb Sinonime:
a cădi, a tămâia, (figurat) a linguşi, a peria. Cădelniţă, substantiv
Sinonime:
(biserică) (învechit şi popular) afumătoare, (regional) tămâier, tămâierniţă, tămâietoare.
Căpătâi, substantiv neutru Sinonime:
pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.
Căpăţână, substantiv feminin Sinonime:
cap, tigvă, hârcă. Căpăţâna, substantiv articulat
Sinonime:
(astronomie) Perseu.
Cenușereasă (Cenușăreasă), substantiv feminin Sinonime:
(figurat) fată oropsită, fată săracă, fată persecutată.
Cercevea, substantiv feminin
Sinonime:
cadru, ciurciuvea, gergevea, giurgiuvea, pervaz, ramă, toc, uşior; cruce.
Anagramă, substantiv feminin
Sinonime:
inversiune, permutație, transpoziție, (rar) antimetabolă. Anagrama, verb
Sinonime:
(rar) a anagramatiza.
Cheag, substantiv neutru
Sinonime:
(biologie) chimozină, labferment, lactoferment, (regional) maia, presură; (biologie) coagul, (regional) străgheaţă, sânge închegat; stomac glandular; avere, avut, avuţie, bogăţie, bun, mijloace, periteag, situaţie, stare; (figurat) încropeală, rost, rostuială; (figurat) rezervă, resurse, bani.
Chenar, substantiv neutru Sinonime:
margine, bordură; cadru, cercevea, ramă, pervaz.
Chibzui, verb
Sinonime:
a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.
Ciclic (ciclică), adjectiv Sinonime:
periodic, regulat.
Ciclu (cicluri), substantiv neutru
Sinonime:
perioadă; lanţ, grup; menstruaţie.
Cineva, pronume Sinonime:
oarecare, oarecine, vreunul; (familiar) om de valoare, personalitate, somitate.
Circumlocuţiune, substantiv feminin Sinonime:
perifrază, locuţiune.
Circumstanță, substantiv feminin
Sinonime:
caz, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, moment, ocazie, ocurență, postură, poziție, prilej, situație, stare, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (învechit) țircumstanție, (la plural) timpuri, (la plural) vremuri, (variantă) circonstanță, (variantă) circumstanție.
Ciurui, verb Sinonime:
a cerne, a trece prin ciur; a găuri, a perfora, a străpunge.
Cizelat (cizelată), adjectiv Sinonime:
şlefuit, perfecţionat; (figurat) rafinat, manierat, politicos, civilizat, bine crescut.
Clarvăzător (clarvăzătoare), adjectiv Sinonime:
perspicace, pătrunzător; prezicător.
Colibă, substantiv
Sinonime:
casă modestă, cocioabă, magherniţă, bojdeucă, bordei, (regional) obor, (Transilvania) cobaşă, (Moldova şi Transilvania) poiată, (prin Banat) zomoniţă; stână, târlă; (astronomie, articulat) gemma, perla.
Combativ (combativă), adjectiv
Sinonime:
agresiv, bătăios, belicos, critic, dârz, luptător, militant, necruţător, ofensiv, perseverent în luptă, polemic.
Comoară, substantiv feminin
Sinonime:
tezaur, avuţie, avere, avut; (figurat) drag, persoană iubită; (substantiv articulat) pollux; cimitir.
Concede, verb
Sinonime:
a accepta, a admite, a aproba, a concesiona, a consimţi, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a da voie, a încuviinţa, a lăsa, a permite, a primi.
Concesie, substantiv feminin Sinonime:
îngăduinţă, permisiune, trecere cu vederea.
Concorda, verb
Sinonime:
a cadra, a coincide, a consuna, a corespunde, a fi de acord, a fi în concordanță deplină, a se afla în armonie perfectă, a se armoniza, a se asorta, a se potrivi, (învechit) a conglăsui, (popular) a se lovi, (prin Bucovina și Moldova) a se știmui.
Concurs, substantiv neutru
Sinonime:
acord, ajutor, alpiniadă, aport, aprobare, asentiment, aviz, balcaniadă, campionat, colaborare, competiţie, confruntare, consimțământ, consimțire, contribuție, cupă, examen, îngăduință, întrecere, învoială, învoire, joc, meci, olimpiadă, partidă, permisiune, serviciu, spartachiadă, sprijin, șalanj, turneu, universiadă, voie, voință, vrere, (figurat) întâlnire, (învechit și regional) faliment, (învechit) concurșum, (învechit) încuviințare, (la plural) oficii.
Conform (conformă), adjectiv
Sinonime:
adecvat, convenabil, corespunzător, cuvenit, identic, indicat, nimerit, oportun, pertinent, potrivit, recomandabil, recomandat, (figurat) sănătos, (învechit) cuviincios, (învechit) răspunzător.
Constant (constantă), adjectiv
Sinonime:
statornic, consecvent, neschimbător; fidel, credincios, invariabil, neschimbat, uniform; permanent, (livresc) imuabil; staţionar.
Conştiincios (conştiincioasă), adjectiv
Sinonime:
serios, sârguincios, perseverent, cu tragere de inimă, exigent, meticulos, minuţios, scrupulos.
Continuu (continuă), adjectiv
Sinonime:
neîntrerupt, neîncetat, necurmat, perpetuu, etern, necontenit, nesfârşit, permanent, veşnic, (învechit şi regional) mereu, (regional) necunten, (învechit) neîncontenit, neprecurmat, nesăvârşit, pururelnic, susţinut; constrictiv.
Cordon, substantiv neutru
Sinonime:
centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.
Corp, substantiv neutru
Sinonime:
anatomie, cadavru, carne, conţinut, cuprins, element, lucru, materie, mort, obiect, organism, persoană, substanţă chimică, substanţă, suflet, trunchi, trup; asociație, colectivitate, comunitate, fraternitate, corporatie, grup; (corp compus) combinaţie; (corp simplu) element; (corp vitros) umoare vitroasă; (corp ceresc) astru; corpus; (expresie) (corp la corp) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă, (prin extensie) înverșunat, aprig; (corp de balet) companie de dans.
Cortină, substantiv feminin Sinonime:
perdea, draperie.
Corupe, verb
Sinonime:
a (se) degrada, a decădea, a (se) deprava, a (se) desfrâna, a (se) destrăbăla, a (se) perverti, a (se) strica, a (se) vicia, (rar) a (se) dezmăţa, (învechit) a (se) sminti; a seduce; a (se) deforma, a (se) strica.
Corupt (coruptă), adjectiv
Sinonime:
deformat, desfrânat, depravat, imoral, decăzut, destrăbălat, dezmăţat, neruşinat, pervertit, stricat, vicios, viciat; (livresc) libertin, (rar) deşănţat, (popular şi familiar) parşiv, (popular) deşucheat, (învechit şi regional) ruşinat, (regional) şucheat, teşmenit, (învechit) aselghicesc, demoralizat, spurcat, (figurat) putred. Corupt, substantiv
Sinonime:
alterare, corupere, (învechit) conrupt, (învechit) corumpt.
Corupţie, substantiv feminin
Sinonime:
coruptibilitate; decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ,
imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, prevaricațiune, stricăciune, viciu, (rar) deşănţare, (învechit) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (figurat) descompunere, putreziciune, (rar, figurat) putrefacţie, (învechit, figurat) putrejune; seducere.
Cotoi, substantiv masculin
Sinonime:
motan, pisic; braţ, crac, margine, mănuşă, mână, mâner, pervaz, spetează. Cotoi, verb
Sinonime:
a avea un contact sexual, a fecunda, a (se) cotârci, a (se) cotârși, a (se) cotoi, a (se) împerechea.
Creatură, substantiv feminin Sinonime:
fiinţă, făptură, om, ins, persoană, individ.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Cuplu, substantiv neutru
Sinonime:
pereche, soţi, parteneri; dublet, duo, tandem.
Cuprins, substantiv neutru
Sinonime:
conţinut; întindere, suprafaţă, spaţiu, loc, ţinut, regiune; tablă de materii, sumar, întins, teritoriu, (învechit) cuprindere, olat, limită, (rar) perimetru, (învechit) ocol, (rar) plin, corp, materie, (învechit) registru, scară, sumă, (grecism învechit) pinax; cotropire, gard, invadare, invazie, împrejmuire, încălcare, îngrăditură, năpădire, ulucă. Cuprins, adjectiv
Sinonime:
avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat.
Curs, substantiv neutru Sinonime:
curent, flux, albia râului; (figurat) durată, interval, perioadă, răstimp; desfăşurare, evoluţie; circulaţie monetară; prelegere, expunere, lecţie; manual, tratat.
Da, verb
Sinonime:
a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli. Da, adverb
Sinonime:
desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.
Dăinui, verb Sinonime:
a ţine, a dura, a rămâne, a persista, a se menţine; a trăi, a exista, a vieţui.
Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime:
păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.
Decădere, substantiv feminin
Sinonime:
regres, declin, decadenţă; degradare morală, depravare, corupţie, imoralitate, declasare, degradare, corupere, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradăţie.
Decurs, substantiv neutru Sinonime:
desfăşurare, perioadă, răstimp, durată.
Demoda, verb Sinonime:
a se învechi, a se perima, a ieşi din uz.
Deplasat (deplasată), adjectiv
Sinonime:
dizlocat, mutat, luxat; nepotrivit, nelalocul său, ca nuca în perete, prost inspirat, distonant, inadecvat, inoportun, neadecvat, necorespunzător, neoportun.
Deplin (deplină), adjectiv
Sinonime:
tot, întreg, complet, desăvârşit, perfect, împlinit, total, absolut, integral, (livresc) plenar, (învechit) cumplit, nemărginit.
Deplinătate, substantiv feminin
Sinonime:
desăvârșire, dezvoltare completă, integritate, întregime, perfecțiune, plenitudine, plinătate, (învechit) plinăciune, (învechit) plineală.
Depravat (depravată), adjectiv
Sinonime:
corupt, stricat, decăzut, desfrânat, destrăbălat, descompus moral, pervers.
Deranja, verb
Sinonime:
a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.
Deranjament, substantiv neutru
Sinonime:
defecţiune, perturbare, dereglare, defectare, defect, stricăciune; diaree, indigestie, tulburare.
Derula, verb
Sinonime:
a desface, a desfăşura, a întinde, a defila, a (se) perinda, a (se) prefira, a (se) succeda.
