Petiţă, substantiv
Sinonime:
(regional) jumătate (de claie), petină, picior; capsă.
Petiţie, substantiv feminin Sinonime:
cerere, jalbă, rugăminte, plângere, reclamaţie.
Petițiune, substantiv
Sinonime:
petiție.
Peţitorie, substantiv (învechit)
Sinonime:
pețire, pețit.
Cere, verb Sinonime:
a solicita, a ruga, a petiţiona, a face o petiţie; a pretinde, a revendica; a peţi, a cere în căsătorie; a dori, a pofti, a voi, a vrea; (reflexiv) a se impune, a obliga.
Jalbă, substantiv feminin Sinonime:
petiţie, cerere, solicitare, plângere, reclamaţie, rugă, rugare, rugăminte, rugăciune, jalobă, (învechit) suplică.
Răvaş, substantiv neutru
Sinonime:
act, adeverinţă, bilet, bileţel, carte, cerere, chitanţă, document, dovadă, epistolă, epistolie, hârtie, izvor, înscris, mărturie, paşaport, petiţie, piesă, răboj, recipisă, scrisoare.
Reclamaţie, substantiv feminin Sinonime:
plângere, petiţie, cerere, jalbă.
Ruga, verb Sinonime:
a implora, a invoca, a cere; a se închina, a face rugăciuni, a se reculege. Rugă, substantiv feminin Sinonime:
rugăciune, rugăminte, implorare; cerere, jalbă, petiţie, doleanţă, solicitare.
Rugare, substantiv feminin (popular) Sinonime:
petiţie, cerere, jalbă, doleanţă, solicitare, rugăminte, plângere.
Staroste, substantiv masculin Sinonime:
şef, conducător, cap, fruntaş; (învechit) pârcălab; (regional) peţitor.
Suplică, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
cerere, doleanță, jalbă, petiție, plângere, reclamație, rugăminte, (învechit și regional) plânsoare, (învechit) arzmagzar, (învechit) magzar, (învechit) rucă. Suplica, verb (învechit)
Sinonime:
a implora, a se ruga (de cineva).
Adresa, verb
Sinonime:
a expedia, a înainta, a orienta către cineva, a prevedea cu adresă, a trimite direct; a (se) exprima, a face apel la, a formula, a lua cuvântul, a vorbi cuiva.
Adresă, substantiv
Sinonime:
destinație, domiciliu, loc, (la plural) coordonate; dexteritate, îndemânare, pricepere; (informatică) pointer; petiție, scrisoare oficială, (învechit) mehtup; (adresă electronică) e-mail, poștă electronică.
Capsulă, substantiv
Sinonime:
(botanică) măciulie, (prin Transilvania) bocioacă, (regional) bociulie, (regional) căciulie; bulin, capac, capsă, cașet, cașetă, cutioară, înveliș, petiță, pilulă, urnă, (capsulă cosmică) cabină spaţială, (capsulă suprarenală) glandă suprarenală, (chimie) vas hemisferic, (fizică) (capsulă barometrică) capsulă manometrică.
Cerere, substantiv
Sinonime:
pretenţie, revendicare, revendicaţie, (învechit) pretendă, (grecism învechit) pretenderimă, (turcism învechit) teclif; (termen juridic) (cerere reconvenţională) reconvenţiune; solicitare, apel, rugăminte, petiţie, cerinţă; căutare.
Votru, substantiv
Sinonime:
codoş, mijlocitor, peţitor, proxenet, (Moldova) hotru, (Banat) motru.
Grăitor, substantiv
Sinonime:
peţitor, (regional) vornicel.
Stărostie, substantiv
Sinonime:
isprăvnicie, peţire, peţit, pârcălăbie.
Stărostit, substantiv
Sinonime:
peţire, peţit.
Stărostoi, substantiv
Sinonime:
peţitor.
Jălbaş, substantiv
Sinonime:
petiţionar.
Peticer, substantiv
Sinonime:
(învechit) cilindru, cutie, locaș, (variantă) petițar.
Petent, substantiv
Sinonime:
petiţionar, (învechit) suplicant.
Teclif, substantiv
Sinonime:
(învechit) cerere, petiție, pretenție, revendicare, revendicație.
Tacrir, substantiv (învechit)
Sinonime:
dare de seamă, declarație, depoziție, interogatoriu, mărturie, mărturisire, memoriu, petiție, proces-verbal, raport, referat, situație.
Împeţit, substantiv (popular)
Sinonime:
pețire, pețit.
Jălbui, verb (învechit)
Sinonime:
a face o jalbă, a petiționa, a reclama, a se jelui, a se plânge în scris, (învechit) a se jelbui.
Arzihal, substantiv (învechit)
Sinonime:
jalbă, petiție, plângere; (variante) argihal, arzahal, arzaval, arzoval, arzuhal.
Vorbitor, adjectiv
Sinonime:
comunicativ, concludent, convingător, cuvântăreț, cuvântător, decisiv, edificator, elocvent, evident, expansiv, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, prietenos, puternic, semnificativ, serios, sociabil, solid, sonor, sugestiv, tare, temeinic, volubil, vorbăreț, vorbit, (variantă) vorbitoriu. Vorbitor, substantiv
Sinonime:
alocutor, conferențiar, emițător, interlocutor, locutor, orator, parloar, (învechit) parlatoriu, (popular) mesager, (rar) cuvântător, (Transilvania) pețitor, (variantă) vorbitoriu.
Grăitorit, substantiv (regional)
Sinonime:
(rar) pețit.
Cercător, substantiv (învechit)
Sinonime:
căutător, cercetaș, cercetător, descoperitor, examinator, experimentator, explorator, informator, iscoadă, pețitor, sondă, specialist, spion, (popular) cercăreț.
