Palavragiu, substantiv masculin Sinonime:
guraliv, vorbăreţ, flecar, limbut; bârfitor, clevetitor; mahalagiu.
Clănțău, substantiv masculin Sinonime:
flecar, palavragiu, clămpănitor; (figurat) trădător, turnător, pârâtor, informator, coadă de topor. Clănţău, adjectiv
Sinonime:
flecar.
Farfara (farfarale), substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
flecar, palavragiu, vorbăreţ, guraliv, limbut, clănţău, vorbă-lungă.
Guraliv (guralivă), adjectiv Sinonime:
vorbăreţ, gălăgios, flecar, bun de gură, palavragiu, gură-spartă, gureş.
Gureș (gureșă), adjectiv
Sinonime:
ciripitor, clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț, (învechit) vorbareț.
Hodoroagă, substantiv feminin Sinonime:
bătrână ramolită, hoaşcă, căzătură; flecar, palavragiu, gură-spartă.
Locvace, adjectiv
Sinonime:
bavard, clănțău, comunicativ, disert, elocvent, expansiv, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, prolix, verbos, volubil, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Dârdală, substantiv
Sinonime:
amendă, gloabă, mârţoagă, penalitate, penalizare; om flecar, om de nimic; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Flecar, substantiv și adjectiv
Sinonime:
clănţău, guraliv, limbut, palavragiu, vorbareţ, vorbă-lungă, (livresc) locvace, logoreic, (rar) ploscar, ploscaş, taclagiu, (popular şi familiar) farfara, (popular) gureş, toacă-gură, (învechit şi regional) spornic, vorbăreţ, (regional) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Moldova) dârdală, lehău, leorbău, (Transilvania) stroncănitor, (prin Muntenia) tândălit, (Moldova) trăncălău, (învechit) limbareț, vorovaci, (familiar) moftangiu, (rar, familiar) moftolog, mofturean, (figurat) meliță.
Stroncănitor, substantiv
Sinonime:
mustuitor; (și adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Pălăvrăgit, substantiv
Sinonime:
flecăreală; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Tersit, substantiv
Sinonime:
(învechit) flecar, palavragiu.
Lehău, substantiv și adjectiv
Sinonime:
clănţău, flecar, guraliv, limbut, mincinos, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Verbos, adjectiv
Sinonime:
flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț.
Raisonneur, substantiv
Sinonime:
(franțuzism) argumentator, dialectician, logician, palavragiu, rezoner, sofist, șicanator.
Moftolog, substantiv și adjectiv (învechit)
Sinonime:
clănțău, flecar, grandoman, guraliv, limbut, moftangiu, palavragiu, snob, vorbă-lungă, vorbăreț, (familiar) mofturean.
Vorbă-lungă, substantiv (și adjectiv)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț, (familiar) moftangiu, (familiar) moftolog, (familiar) mofturean, (figurat) meliță, (învechit și regional) spornic, (învechit și regional) vorbareț, (învechit) limbareț, (învechit) vorovaci, (livresc) locvace, (Moldova) dârdală, (Moldova) trăncălău, (popular și familiar) farfara, (popular) gureș, (popular) toacă-gură, (prin Muntenia) tândălit, (rar) ploscar, (rar) ploscaș, (rar) taclagiu, (regional) lehau, (regional) leorbău, (regional) pălăvatic, (regional) pălăvrăgit, (regional) tololoi, (regional) vorbar, (Transilvania) stroncănitor.
Taclagiu, substantiv și adjectiv
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
Tololoi, substantiv (regional)
Sinonime:
balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot; clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
Limbareţ, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț. Limbăreț, adjectiv
Sinonime:
limbut.
Trăncălău, substantiv (regional)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, neîndemânatic, palavragiu, prost, vorbă-lungă, vorbăreț, (regional) trăncănău; trap.
Trăncănitor, substantiv (popular)
Sinonime:
flecar, palavragiu, trăncănit, (regional) trăncănău.
Cățelandru, substantiv
Sinonime:
cățel (mai mare), cățelan, câine de stână, pui (mărișor) de vulpe, (figurat) băgăreț, (figurat) lingușitor, (figurat) palavragiu, (Muntenia) băiețandru, (variantă) cățălandru.
Vorbagiu, substantiv
Sinonime:
(depreciativ) flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț.
Gascon, substantiv (și adjectiv)
Sinonime:
fanfaron, lăudăros, palavragiu.
Vorbar, adjectiv (regional)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț. Vorbar, substantiv (învechit)
Sinonime:
dicționar, glosar, lexicon, vocabular, (învechit și regional) vorbariu.
Vorovaci, adjectiv (învechit)
Sinonime:
clănțău, elocvent, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț, (regional) vrevitor.
Bârfaș, substantiv (învechit)
Sinonime:
flecar, palavragiu.
Lafazan, substantiv (învechit)
Sinonime:
lăudăros, (familiar) palavragiu, (învechit) lafagiu.
Lafagiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
lăudăros, limbut, șarlatan, (familiar) palavragiu, (învechit) lafazan.
Moftangiu, substantiv și adjectiv (învechit)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, șarlatan, vorbă-lungă, vorbăreț, (familiar) mofturean, (învechit) moftolog, (regional) farfasit.
Flecarnic, adjectiv (popular)
Sinonime:
flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț, (învechit) flecătitor, (învechit) flecătitoriu.
Gargaragiu, substantiv (argotic)
Sinonime:
flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț; lăudăros.
Șuetard, adjectiv
Sinonime:
(depreciativ) palavragiu, șuetar.
Durăială, substantiv
Sinonime:
durăire, (figurat și regional) palavragiu, (figurat și regional) vorbărie, (variantă) duruială.
Coțob, adjectiv (regional)
Sinonime:
flecar, guraliv, nărăvaș, nesupus, palavragiu, recalcitrant.
