Pagubă, substantiv feminin
Sinonime: pierdere, lipsă, daună; stricăciune, distrugere.  Păgubaș, substantiv
Sinonime: păgubit, șmenuit, (învechit) dăunaș, (regional) păgubitor.  

---

Bai, substantiv neutru (regional)
Sinonime: necaz, neajuns, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste, neplăcere, problemă.

Băi, verb
Sinonime: a face baie, a se îmbăia, a se scălda; (învechit și regional) a exploata o mină, a lucra în mină, a mineri.  Balamuc, substantiv neutru
Sinonime: ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.  Daună, substantiv feminin
Sinonime: pagubă, vătămare, detriment; stricăciune; despăgubire, contravaloare.

Dăuna, verb
Sinonime: a prejudicia, a păgubi, a strica, a vătăma.  Defavoare, substantiv feminin
Sinonime: dezavantaj, neşansă, defavor, pagubă, neajuns.  Deficit, substantiv neutru
Sinonime: pierdere, lipsă, defect, neajuns, pagubă.  Deficitar (deficitară), adjectiv
Sinonime: cu lipsuri, cu defecte, cu pagubă, păgubaş.  Detriment, substantiv neutru
Sinonime: pagubă, daună, neajuns.  Dezavantaj, substantiv neutru
Sinonime: dezagrement, inconvenient, neajuns, defavoare, (figurat) handicap; prejudiciu, pagubă; inferioritate.  Dezechilibrat (dezechilibrată), adjectiv
Sinonime: descumpănit, tulburat, dezorientat; deficitar, cu pierderi, în pagubă, zdruncinat, (figurat) dezaxat, (livresc, figurat) detracat.  Frige, verb
Sinonime: a (se) arde, a dogori, a pârjoli, a pârli, a perpeli, a prăji, a pune la foc; (familiar) a se păcăli, a se înşela, a păgubi, a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa; a suferi un eșec, a rămâne păgubaș.  Leziune, substantiv feminin
Sinonime: bubă, daună, pagubă, plagă, prejudiciu, rană, vătămare, (învechit și regional) beleaznă, (învechit) rănitură, (popular) meteahnă, (regional) oajdă.  Nenorocos (nenorocoasă), adjectiv
Sinonime: fără şansă, ghinionist, nebăftos, nefast, nefericit, păgubaș, păgubos, rău.  Păgubi, verb
Sinonime: a pierde, a fi în pagubă.  Pierdere, substantiv feminin
Sinonime: pagubă, stricăciune, distrugere, risipire, irosire; dispariţie, absenţă, stingere, moarte; înfrângere, neizbândă.  Prăpădenie, substantiv feminin
Sinonime: calamitate, catastrofă, deteriorare, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, pagubă, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, stricăciune, urgie.  Prejudiciu, substantiv neutru
Sinonime: pagubă, daună, neajuns, vătămare, ştirbire.  Sminteală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.  Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime: avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.  Supărare, substantiv feminin
Sinonime: necaz, neplăcere, suferinţă; neajuns, nevoie, lipsă; greutate, povară, piedică, deranj, pagubă, stricăciune; întristare, mâhnire, amărăciune; iritare, mânie, pornire, furie.  Vătămătură, substantiv feminin
Sinonime: colică, crampă, daună, hâitură, hernie, lovitură, pagubă, paralizie, pelagră, pierdere, prejudiciu, rană, schilodire, spasm, stricăciune, surpătură.  Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime: (regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.  Dăunaş, substantiv
Sinonime: păgubaş, păgubit.  Deficient, adjectiv
Sinonime: defectuos, care este în deficit, care este în pierdere, care este în pagubă.  Pricăz, substantiv
Sinonime: animozitate, ceartă, conflict, daună, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispoziţie, dispută, divergenţă, gâlceavă, hotărâre, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ordin, pagubă, pierdere, poruncă, prejudiciu, stricăciune, vrajbă, zâzanie.  Ștetă, substantiv
Sinonime: daună, pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune.  Ravagiu, substantiv (mai ales la plural)
Sinonime: destrucție, devastare, devastație, dezastru, distrugere, pagubă, pustiire, stricăciune, (variantă) ravaj.  Stricătură, substantiv (învechit)
Sinonime: avarie, daună, defecțiune, deteriorare, pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune, (regional) greș, (regional) pricaz, (regional) vrajă.  Stricare, substantiv
Sinonime: acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.  Vătămare, substantiv
Sinonime: afecțiune, avariere, boală, daună, deteriorare, hernie, îmbolnăvire, lovire, lovitură, maladie, pagubă, pierdere, prejudiciu, rană, rănire, stricare, stricăciune, (livresc) lezare.  Inconveniență, substantiv
Sinonime: deranj, dezavantaj, dificultate, neajuns, necuviință, obstacol, pagubă.  Păgubire, substantiv
Sinonime: avariere, degradare, deteriorare, devalorizare, pagubă, pierdere, prejudiciere (morală), prejudiciu, stricare, (învechit) nevoire.  Înaljos, substantiv (învechit)
Sinonime: jignire, neajuns, nedreptate, pagubă, (variantă) înaltjos, (variantă) naljos.

Înaljos, adverb (învechit)
Sinonime: cu coborâș, în jos, în pantă descendentă, repede, (variantă) înaltjos, (variantă) naljos.